de crestere a porcilor. Daca producatorii nu vor prezenta contracte ferme cu furnizorii de cereale, nu vor mai beneficia de subventii pentru carnea livrata pe piata. In ultimii doi ani, efectivele au sporit, profitul este substantial, dar crescatorii de porci pornesc periodic razboaie cu procesatorii de carne. Recentele tensiuni din industria carnii scot la lumina o realitate care poate parea la prima vedere de-a dreptul incredibila. De cel putin doi ani, in Romania cresterea porcilor este rentabila, iar in unele conjuncturi s-a dovedit deosebit de profitabila, cu rate de profit de peste 30%. Din totalul consumului de carne din acest an, 26% a provenit din import. In 2002, consumul intern de carne de porc a fost de 575.000 de tone, importurile reprezentand 21%.Trebuie subliniat ca intr-o industrie eficienta nu se protejeaza produsul in detrimentul consumatorilor. Crescatorii de porci nu pot controla preturile pe piata, dar pot controla costurile de productie. Discutiile din acest an s-au purtat asupra nivelului taxei vamale pentru importurile de carne de porc. Concret, procesatorii au cerut cresterea taxelor vamale de la 20% la peste 40%, pentru a creste preturile cu care ajunge pe piata romaneasca porcul polonez, care beneficiaza de subventii consistente. Incepand cu 1 martie a.c., piata romaneasca a fost invadata de carne de porc deosebit de ieftina, provenita din Polonia. Cu tot cu taxe vamale, aceasta ajungea la preturi de 40.000 de lei/kg din cauza subventiei de 0,59 de euro/kg. In aceste conditii, preturile la care se faceau ofertele de cumparare din partea procesatorilor pentru productia interna era intre 25.000 si 30.000 de lei/kg. Solutia propusa de crescatori, de crestere generala a taxelor vamale la peste 40%, n-a fost adoptata totusi de Executiv. De cealalta parte a baricadei se afla procesatorii, care urmaresc, firesc, obtinerea materiei prime la preturi cat mai mici. Crescatorii trebuie sa inteleaga ca nu vor putea supravietui cu costuri peste media europeana si se pot lasa de meserie, pentru ca nu au nici o sansa in Europa, unde costurile sunt de aproximativ un euro pe kg. Tot acest scandal este creat si intretinut de unii crescatori care nu sunt capabili sa faca performanta, au costuri foarte mari si vor ca intreaga industrie a carnii sa se conformeze cerintelor lor, argumenteaza reprezentantii procesatorilor de carne. Mai mult, pentru ca preturile de pe piata sa nu creasca excesiv, Executivul a decis suspendarea taxelor vamale la importurile de „piese” de porc, pana pe 31 decembrie 2003. Piesele de porc (piept de porc, ceafa de porc, carne de porc lucru, gusa de porc, muschi file) vor fi scutite de taxe vamale. Impactul acestei tendinte este puternic, in conditiile in care oferta interna de carne de porc nu acopera consumul Romaniei, fiind necesare importurile de completare.
Crescatorii din Uniunea Europeana sunt mai mici
Din pacate, majoritatea crescatorilor nu au investit eficient profiturile obtinute in ultimii ani. S-a mers pe o crestere fortata a efectivelor, fara a urmari eficientizarea activitatii prin investitii in genetica sau modernizarea spatiilor de crestere. Evolutia din Occident arata o crestere importanta a fermelor cu efective cuprinse intre 2.000 si 10.000 de capete, renuntandu-se la complexe de mari dimensiuni. La noi, crescatorii au mers pe volum mare. Tendinta din Occident este perfect justificata. In acest gen de crescatorii lucreaza o familie cu maximum unu, doi angajati, deci costurile sunt mai mici. Pe langa acest argument, la noi mai intervin dificultatile in aprovizionarea cu furaje. Cum exploatatiile furnizoare de furaje sunt de dimensiuni mici, este greu de realizat un ritm de aprovizionare constant cu cantitatile necesare pentru efective de peste 20.000 de capete. Deci, in perioada de profit strategiile crescatorilor au fost oportuniste, fara a urmari consolidarea unor ferme viabile.Modelul european de ferma pentru cresterea porcilor nu are efective mai mari de 5.000 de capete. In ultimii ani, investitiile in genetica si modernizarea spatiilor de crestere au fost limitate pentru ca nu au existat fonduri. Un alt motiv care a dus la aceasta situatie este cererea, care, in acest an, in loc sa creasca, a scazut. Consumul a scazut dramatic in aceasta perioada, inregistrandu-se cazuri de fabrici care au vandut cu 30% mai putin fata de aceeasi perioada a anului trecut.Sincopele din aprovizionarea cu furaje isi pun amprenta asupra pietei carnii. De la recolta trecuta pana la cea de anul acesta, pretul furajelor a crescut in medie cu 80%. Daca ar fi luat credite cu dobanda de 30% si si-ar fi facut stocuri, ar fi insemnat o crestere medie de numai 15% in pretul furajelor. Pana la scumpirea cerealelor, potrivit calculelor specialistilor, costurile pentru un kilogram de carne nu depaseau 45.000 de lei, in timp ce vanzarea se facea la peste 60.000 de lei.Totusi, problema costurilor nu este singura cu care se confrunta crescatorii interni. Fiecare fabrica are retete pe care trebuie sa le respecte. Carnea din import este standardizata pe cinci categorii de calitate, in functie de stratul de grasime. In acest moment, numai doua, trei ferme au calitate buna, in rest calitatea difera de la porc la porc, astfel ca este greu sa fie urmarit raportul carne/grasime in preparate. Fermierii spun insa ca standardizarea este un proces deosebit de complicat si de durata, fiind vorba de investitii substantiale in noi utilaje.Implicatiile adoptarii mecanismelor de sustinere a zootehniei practicate in Uniunea Europeana vor fi resimtite din plin de crescatorii romani. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana micii producatori, care cresc efective de porci pentru autoconsum si livrari limitate direct pe piata, vor putea, fie sa-si vanda animalele vii numai in locuri amenajate special (oboare si targuri), fie sa le sacrifice in abatoare autorizate. Plata animalelor sacrificate in abatoare autorizate se va face in functie de calitatea carcaselor, respectiv procentul de tesut muscular.