Cei 19 km care despart Budapesta de faimosul Hungaroring au părut o eternitate. Deși nu era prima dată când parcurgeam autostrada maghiară M3 în drum spre circuitul de Formula 1, în acea dimineață de aprilie promisiunea de a pătrunde până pe linia boxelor și, mai mult chiar, de a conduce cam tot ce are mai bun în prezent constructorul din Zuffenhausen, a ţinut pulsul celor circa 50 de jurnalişti invitaţi la „Porsche World Roadshow 2013“ la cote ridicate. Odată ajunși în inima Hungaroringului, în boxele care peste câteva săptămâni vor vui de sunetul motoarelor de Formula1 în timpul Marelui Premiu al Ungariei, am devenit pentru câteva zeci de minute elevii instructorilor Porsche. „Țineți mâinile pe volan tot timpul. În poziția corectă. Priviți întodeauna spre mașina din fața voastră, nu spre parapeți. Fiți conștienți de legile fizicii…“, sunt doar câteva dintre sfaturile care pot părea inutile sau doar de bun-simț pentru un șofer, dar care se dovedesc extrem de utile atunci când, purtat de adrenalină, uiți că trebuie să strunești bolizi cu sute de cai putere sub capotă. Au urmat circa trei ore, în care toți participanții, grupați în echipe de câte zece – câte doi în mașină -, am învățat să abordăm fiecare viraj în funcție de tipul vehiculului condus. „Frânați în timp util. După «apex», accelerați constant și aveți grijă să vă încadrați pe trasa optimă pentru următorul viraj“, tunau în stațiile portabile instructorii încercând să rafineze simțurile și reacțiile unor novici care pășeau timid pe urmele unor monștri sacri precum Piquet, Prost, Senna, Schumacher, Alonso sau Vettel. Până după prânz, am ajuns să cunoaștem cele 16 viraje ale circuitului și stilul de abordare al fiecăruia în funcție de modelul pilotat – de la micul Cayman la impresionantul Cayenne – în cele mai mici detalii.
Abia atunci am putut sesiza cu precizie diferența majoră dintre un 911 Carrera și un 911 Carrera 4S, dintre un „simplu“ Cayenne și unul GTS și cât de importante sunt discurile ceramice de frână, atunci când mașina are de înfruntat nenumărate accelerări și decelerări bruște. După ce am sărit mai bine de trei ore dintr-un Boxter într-un Panamera și din 911 în Cayenne, încercând să descoperim diferența de comportament în funcție de motorizarea și configurația tehnică a fiecăruia, anunțul intrării în „sesiunea liberă“ a venit ca o descătușare. După școală, ne aștepta „joaca“. Una serioasă. Deja, mirosul de cauciuc încins și de frâne, a căror temperatură tindea spre punctul de aprindere, ne intrase în toți porii, vedeam cu ochii închiși întreaga succesiune de viraje, iar celebra șicană părea a nu mai avea secrete.
Test de… maturitate
La prima vedere, să ai controlul deplin asupra uneia dintre cele mai performante mașini sport din lume, pe un circuit unde limita de viteză este stabilită doar de caracteristicile tehnice și de legile fizicii, poate părea o experiență plăcută și atât. Fie că e vorba de micul Boxster, de istoricul și competitivul 911, luxosul Panamera sau mărețul Cayenne, odată cu revărsarea de adrenalină pură vin, sau așa ar trebui, și responsabilitățile. La vitezele de pe Hungaroring, orice „extravaganță“ se poate transforma rapid într-o tragedie, așa că orice test de acest fel este, totodată, și unul de maturitate. Niciodată frânarea sau accelerarea pe care ți le poți permite într-un Boxter nu vor fi aceleași în cazul unui Panamera. Abia după ce înțelegi acest lucru, accepți și înțelegi sfaturile unor profesioniști și îți păstrezi bunul simț la îndemână, testul cu întreaga gamă Porsche putând deveni o adevărată plăcere.
Cu un ochi după mașina din față și cu unul în oglinda retrovizoare pentru a vedea dacă poți frâna în siguranță, fără a-i încurca pe cei care te urmează, parcurgi tur după tur până ce devii una cu mașina. Dacă fratele mai mic din familia Porsche, Cayman, se comportă exact ca un kart – stabil și agil, odată ce treci la 911, lucrurile devin mult mai serioase. Forța tuturor motoarelor din gamă, raportată la greutate, este impresionantă, iar frânarea bruscă, urmată de o accelerare cu pedala la podea, te fac să simți nu numai extaz, ci și cât de bine echilibrat este vehiculul și ce bine proporționate sunt scaunele. Chiar dacă la o astfel de mașină confortul ar trebui să fie mai puțin important. Fiecare schimb al treptelor de viteză este, atât în cazul lui lui Cayman, cât și în cel al lui Boxster sau 911, o experiență în sine. În ciuda solicitării puternice a motorului și a vitezei deja mari de la intrarea în linia dreaptă din fața boxelor, cele trei modele Porsche dovedesc că dețin rezerve suficiente de putere, pentru că orice trecere într-o altă treaptă de viteză înseamnă și o lipire a șoferului de scaun. Fără proteste.
În cazul Panamera, model construit la nivel declarativ pentru a îmbina confortul cu performanțele dinamice de top, comportamentul este cu totul altul. Dacă în variantele 4S, Turbo și chiar Diesel, maiestuosul vehicul demonstrează că dimensiunile mari și greutatea considerabilă pot fi dinamizate de forța propulsoarelor și de echilibrul aproape perfect al maselor, versiunea S Hybrid este mult mai puțin nerăbdătoare să răspundă la impulsul dat de accelerație. Cu toate acestea, în orice variantă, Panamera se dovedește a fi extrem de confortabilă și surprinzător de ușor de stăpânit, chiar și în condițiile unor succesiuni de viraje abordate sportiv.
Fratele cel mare, SUV-ul de lux Cayenne, a demonstrat și el, în toate versiunile de motorizare, că deși nu este un vehicul pentru circuite de viteză, are resursele necesare pentru a sprinta cu aplomb, chiar și pe un teren mai puțin familiar.
Cert este că o experiență de acest fel, trăită la bordul întregii familii de modele Porsche, are darul de a-ți smulge un oftat de regret atunci când ești nevoit să te desparți de performantele vehicule care au devenit, de-a lungul timpului, etaloane pentru întreaga industrie auto. Din nefericire, prețurile rămân prohibitive. Exclusivismul și performanța pură nu costă deloc puțin.