Dupa un lobby de peste cinci ani de zile, executorii judecatoresti si-au vazut visul cu ochii. Urmind i mare parte modelul adoptat de notari, executorii judecatoresti, portareii de altadata, vor lucra pe cont propriu. 300 de persoane, astazi salariati modesti ai Ministerului Justitiei, se organizeaza, cu icepere de pe data de 10 mai, i birouri private. A nu se confunda cu privatizarea. in continuare ei vor fi numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, si isi vor exercita autoritatea de stat sub controlul ministerului. Schimbarea consta i aceea ca din functionari aflati i schema aparatului de stat si retribuiti lunar cu 4-5 milioane de lei, executorii trec pe autofinantare, veniturile lor nemaifiind plafonate. in primii trei ani ei beneficiaza de scutire la plata impozitului pe venituri. Practic, orice raport financiar itre ei si minister iceteaza, cele 300 de locuri ramase vacante fiind destinate altor angajati.
Desi procesul de organizare a birourilor private de executori este i plina desfasurare, prea multe amanunte practice nefiind disponibile, un lucru este cert: i loc de 105.000 lei, la cit se ridica astazi taxa platita pentru serviciul prestat de portarel, clientii vor plati mult mai mult. „Clientul” este de fapt cel ce suporta si cheltuilelile de judecata. Un prim efect al schimbarii statului executorilor judecatoresti este, prin urmare, majorarea sumelor platite. „Tarifele vor fi suportabile si se vor stabili nu numai i functie de valoarea bunului executat, ci si i functie de situatia materiala a celui ce plateste”, icearca sa linisteasca spiritele presedintele Camerei Executorilor Judecatoresti Bucuresti. Alecsandru Petre ne-a declarat ca aprecierea activitatii i functie de tarif este simplista. Complexitatea cazului si valoarea executata sunt elementele de baza i stabilirea onorariilor.
Bunastarea altora deranjeaza
Pasul pe care portareii il fac spre prosperitate este pentru unii deranjant. Ecouri nu foarte favorabile vin din zona avocatilor. Este pusa la idoiala independenta executorilor i punerea i aplicare a sentintelor judecatoresti. Presedintele Camerei Executorilor Judecatoresti Bucuresti spune ca explicatia curentului antiliberalizare este foarte simpla. Avocatii pierd din cistiguri, pentru ca vechea organizare a sistemului le dadea acestora din urma posibilitatea de a icasa onorarii substantiale pentru itocmirea cererilor de executare. Spre exemplu, la introducerea cererii de executare a creantelor omului de afaceri George Constantin Paunescu, avocatul respectiv a icasat un onorariu de circa 100 milioane lei.
Dar nu toti avocatii sunt adversarii bunastarii executorilor. Presedintele Comisiei Juridice din Senat, avocatul Aristide Roibu, considera ca „teama ca s-ar icasa sume exagerate nu este justificata.
Ministerul Justitiei exercita controlul onorariilor, vor exista baremuri clare. Este adevarat ca apar cheltuieli mai mari pentru justitiabili.” Aristide Roibu ii sfatuieste pe avocati sa mai cedeze si altora din cistigurile lor, pe piata fiind loc pentru toata lumea.
Soarta clientului sarac nu lasa, pare-se, Senatul indiferent. „in cazul titularilor de drepturi nevoiasi, aflati i imposibilitatea achitarii serviciilor, ar trebui constituite niste fonduri i cadrul asistentei sociale.
Statul ar urma sa acopere din acestea cheltuielile de judecata ale unor categorii sociale cum sunt persoanele handicapate, pensionarii etc.”, mai spune Aristide Roibu, sugerind ca daca aspectul social nu este luat i considerare, reglementarile carora li se supun portareii (Legea nr. 188/ 2000) vor fi completate i acest sens.
Drepturile si interdictiile executorilor judecatoresti
Drepturi
· stabilitate i functie, neputind fi transferati i alta localitate fara acordul lor
· nu pot fi cercetati, perchezitionati, retinuti, arestati sau trimisi i judeacta penala fara avizul ministrului justitiei
Interdictii
· divulgarea secretului profesional
· dobindirea directa sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, a bunurilor care fac obiectul executarii silite
· exercitarea functiei este incompatibila cu calitatea de deputat, senator sau consilier local; cu cea de comerciant, asociat itr-o societate, administrator al unei SRL, presedinte al unui consiliu de administratie, membru i consiliul de conducere, director general sau director al unei SA, administrator al unei societati civile.
