la diverse tipuri de organizatii civile si participarea in cadrul acestora. Cu totii stim insa ca evidentele de zi cu zi contrazic un asemenea portret-robot, dupa cum toate celelate date disponibile, inclusiv multe furnizate chiar de sondajul BERD. Un comentator est-european care si-a trait anii maturitatii in America de Nord ne furnizeaza una dintre cheile modului de viata in tarile din partea noastra de continent: peisajul exterior se compune din cladiri si spatii publice aflate intr-o mizerie cronica, dar surprinzator de multe spatii private adapostesc un confort decent. Paradoxala Romanie ocupa un loc special pe aceasta harta a paradoxurilor est-europene. Intr-un clasament al regiunilor de dezvoltare de pe continent, ultimele patru sunt ale noastre, din opt cate avem de toate. Cu toate acestea, statistic, doua familii din trei detin, in Romania, un automobil. si tot statistic, romanul mediu, cu un venit mediu, care intretine o familie medie, intr-o economie care consuma mult, produce putin, plateste prost, dar ingaduie multa libertate de miscare, n-avea decat o solutie: sa continue a cultiva vechiul paradox al magazinelor cu rafturi goale si al frigiderelor cu congelatoare pline.Anumite lucuri nu s-au schimbat in anii tranzitiei, ci doar s-au rafinat nitel: modul de viata calat pe un orizont imediat, bunastarea indoielnica, strategiile si solutiile strict individuale, de multe ori la marginea legii si a codurilor sociale, intr-un sistem care cu greu isi gaseste cadenta. si cu cat mai prost si mai lent au mers reformele, cu cat mai dureroase au fost efectele secundare, cu atat mai abili au devenit romanii in a-si amenaja o existenta duplicitara, de care foarte multi nici nu sunt constienti. Uneori, le este greu sa se recunoasca in oglinda.

Familia si munca sunt cele mai valoroase
In cercetarea realizata de BERD in tarile Europei Centrale si de Est, romanii sunt depasiti doar de croati in privinta atasamentului fata de lege si ordine (a se citi: armata, politie si justitie). In schimb, ei se claseaza constant pe podium in privinta disponibilitatii de a comite fapte ilegale, precum calatoria fara bilet, evaziunea fiscala, cumpararea de bunuri furate ori aceptarea mitei. si, ca un corolar, sunt codasi la atitudini altruiste. Totodata, ei par a acuza un sentiment accentuat de alienare: conteaza pe sprijinul familiei mai putin decat majoritatea est-europenilor si, cu exceptia albanezilor, sunt cei mai zgarciti in a acorda incredere prietenilor, ceea ce rimeaza cu apetitul mai curand scazut pentru discutii politice. Barometrul de Opinie Publica ofera date complementare: arta, cunoasterea, politica, dar si timpul liber, si sexualitatea au, pe tabla de valori a romanului valori ridicole, reprezentate prin fractiuni de procent. Dupa cum usor se poate remarca regresia dramatica pe care o inregistreaza dragostea si credinta o data cu inaintarea in varsta. Cele mai pretuite bunuri ale romanului si singurele care nu se devalorizeaza de-a lungul vietii sunt familia si munca. Ar fi induiosator, daca n-ar fi semnul unei abrutizari pe care francezii, care mai stiu sa guste si alte lucruri din viata, o desemneaza ironic prin sintagma „boulot, metro, dodo”, adica: slujba, metrou, somnic. Este insa suficient sa observam cat si cum muncesc compatriotii nostri pentru a intelege de ce un banc frantuzesc poate deveni mod de viata pentru romani. O alta constanta in viata personala a romanului este aceea ca mariajul este o institutie extrem de actuala. Totusi, conservatorismul este doar aparent: peste o treime considera ca fericirea nu are nimic de-a face cu partenerul de viata. Iar ceea ce transforma un menaj intr-o casnicie fericita poate fi la fel de bine iubirea, increderea reciproca, dar si o locuinta proprie ori banii. Abia dupa acest cvartet de conditii dezirabile vin, la mare distanta, fidelitatea, potrivirea sexuala, de varsta, intelectuala. Copiii sunt pe penultimul loc. Simptomatic este si faptul ca locuinta este la fel de mult valorizata de toate categoriile de varsta. Toate acestea sunt indicii ca saracia sau teama de ea pot rasturna scala normala a valorilor.

Saraci mai putini, dar mai saraci
Populatia asistata de guvern nu este o inventie romaneasca. Majoritatea statelor europene cheltuie cu mult mai mult, in termeni relativi, decat guvernul Romaniei pentru protectia sociala. Daca aproximativ o treime din romani sunt expusi saraciei, numarul lor scade miraculos, la jumatate, imediat ce introducem in calcul toate ajutoarele si facilitatile acordate categoriilor defavorizate. In UE si in tarile candidate, proportia persoanelor afectate este mai mare, iar numarul acestora se reduce inca si mai spectaculos, prin mijloace administrative, pana la o treime din cifra initiala. Daca tarile UE contabilizeaza mai multi (posibili) saraci, este pentru ca acolo pragul traiului decent este fixat mult mai sus. Pentru saracii nostri insa, pragul saraciei se confunda cu limita supravietuirii, ceea ce face din ei un soi de clientela sociala, hranita, dupa o straveche reteta, cu paine si circ. Saracia, umbra ei amenintatoare, ca si toate costurile combaterii ei intra in definitia societatii si altereaza fibra romanului. De la stilul insipid de viata la gradul foarte scazut de participare civica, de la modul alunecos si adesea subteran de a face afaceri la optiunile politice, de la gustul cu care se imbraca la obisnuinta de a-si ingriji sanatatea, de la consumul de cultura la cel de sapun si de pasta de dinti.

Mai multa munca, mai putine contracte
Romanii fac dovada spiritului de independenta (si) prin aceea ca, dupa polonezi, au cel mai consistent detasament de intreprinzatori (15% din totalul populatiei ocupate) care prefera sa lucreze pe cont propriu, chiar in lipsa unor angajati.Dreptul angajatilor de a cere concedii si invoiri este relativ raspandit, 55% dintre ei dispunand de el, ceea ce ii situeaza pe o linie medie regionala, pe extreme aflandu-se cehii (51%) si bulgarii (45%). Angajatul roman contrasteaza insa negativ cu ceilalti europeni in multe alte privinte. Numai unul din zece este absolvent de studii superioare (Bulgaria are o cifra dubla, iar Estonia, tripla) si doar 12% din angajati beneficiaza de cursuri de training pe parcursul unui an, ceea ce ii situeaza in coada listei, la capatul celalalt plasandu-se cehii, cu 48%. Daca este sa ne referim la educatia de baza, si aici Romania se distinge intr-un mod nedorit, prin cea mai ridicata rata (peste 23%) a abandonului scolar. Durata saptamanii de lucru este practic aceeasi pe intreg continentul (la noi, 41,8 ore). Alte statistici ne crediteaza cu o durata de 45,9 ore, intreprinzatorii muncind pana la 55 de ore. Iar numarul romanilor care muncesc saptamanal pana la dublul normei (60-80 de ore) reprezinta o cincime din totalul populatiei ocupate, ceea ce este un alt record european. Un alt concept original este acela al jumatatii romanesti de norma, care masoara nu mai putin de 33,1 ore pe saptamana, cu peste 50% deasupra oricaror standarde europene. Pe de alta parte, doar 60% din romanii care muncesc au un contract de munca (fata de media UE de 85% si 80% in tarile candidate) si sub 1% lucreaza cu contracte pe perioade limitate (fata de peste 13% in UE si peste 11% in tarile candidate). Coreland statisticile cu experienta curenta de viata, tot ce putem intelege este ca, cu contract ori fara, mai tot romanul mediu are si o a doua slujba, unii chiar si o a treia, pentru care se angajeaza cu jumatate de norma, dar muncesc trei sferturi din saptamana normala de lucru si sunt platiti ori prost ori la negru ori si una si alta.

Pestele si laptele sunt mai scumpe la noi
Bucuria consumului la romani este intunecata de doua lucruri: faptul ca este nevoit sa cheltuiasca majoritatea veniturilor sale pentru trebuintele primare si nivelul relativ ridicat al preturilor. In termeni comparativi, indicele preturilor la mancare, bautura si tigari de pe piata romaneasca are o valoare de numai 52 de puncte, fata de valoarea de referinta (100) care este indicele pietei UE. Preturi mai mici decat ale noastre mai au doar slovacii si bulgarii (51 si 50); cel mai mare indice dintre tarile ECE il are Slovenia (78, ca si Spania).rnConsumul este insa de cateva ori mai scazut in Romania, in primul rand pentru ca salariile sunt o fractiune din cele platite in Europa, fie ea si Centrala. Mai mult, in cosul romanului, cele mai scumpe sunt bunurile alimentare si bauturile nealcoolice: aceeasi cantitate care in Romania costa 100 de euro, in Bulgaria si Cehia se vinde cu 99, in Slovacia cu 96, iar in Polonia si Ungaria cu 108-109 euro. rnPrintre cele mai ieftine produse de pe continent se numara si cateva produse din Romania: painea, fructele, zarzavaturile, alcoolul si tigarile. In schimb, pestele, lactatele si dulciurile sunt scumpe ori foarte scumpe, iar pretul cafelei este cu o treime mai mare decat in Olanda si Spania.rn
rn
rnTinerii au probleme cu baniirn
rnCa pentru toti tinerii din lume, si pentru ai nostri obtinerea unei independente morale, sociale si economice este o problema vitala. Principala cauza care ii impiedica sa se desprinda de cuibul familial este lipsa mijloacelor financiare (82%), deficitul de locuinte (62%), altii insa (33%) urmarind sa economiseasca astfel bani. rnSursele de venit pentru tinerii nostri sunt, de cele mai multe ori, familia (67%) si abia apoi munca proprie (35%) si stipendiile guvernamentale (33%). Situatia nu este mult diferita in celelalte tari din regiune, dar regula este ca ajutoarele de la stat sunt mult mai reduse, iar aportul familiei considerabil mai mare.rnVenitul mediu lunar al tinerilor romani, de 43 de euro, este cel mai scazut din intreaga Europa Centrala si de Est. Pentru comparatie, slovenii au 173 de euro, cehii 133, ungurii 124, polonezii 69 si bulgarii 55 de euro. rnSpre deosebire de tinerii polonezi, slovaci sau bulgari, ai nostri sunt mult mai pretentiosi atunci cand trebuie sa opteze pentru o slujba: ea trebuie sa fie bine platita, stabila si calificata. Reteta succesului pentru a o obtine este compusa din cunoasterea de limbi straine, ambitie si abilitatea de a utiliza computerul. Doua treimi din tinerii romani stapanesc limbi de circulatie internationala, intr-un clasament est-european care incepe cu slovenii (95%) si se incheie cu bulgarii (48%). rnCat priveste timpul liber, romanii si-l petrec prioritar urmarind emisiuni TV (82%), ascultand muzica (80%) sau in intalniri cu prietenii (75%). Aceleasi optiuni apar si la tinerii din alte tari, uneori altfel ierarhizate, de exemplu, cehii si slovenii pun prietenii pe primul plan.rnMajoritatea tinerilor nostri nu se afiliaza la organizatii sau cluburi, spre deosebire de slovaci, sloveni, polonezi sau cehi. Cei care totusi o fac prefera cluburile sportive (9%), organizatiile religioase (8%) si pe cele de tineret. rnSunt foarte dornici sa viziteze tari straine, cu scopul de a-si petrece vacantele (51%), de a munci sau in scop de afaceri (37%) sau cu ocazia unor programe dedicate tineretului. Simptomatic, speranta de a castiga bani este cea mai pregnant prezenta la tinerii nostri, in vreme de cehii, de pilda, n-au catusi de putin aceasta grija, ci pe aceea de a-si face prieteni de sex opus. rnPentru tinerii romani insa, averea este la fel de importanta ca si dragostea, ceea ce spune destul de mult despre spiritul accentuat pragmatic al noii generatii.rn
rn
rnLideri europeni la ore de somnrn
rnDin cauza stresului, a lipsei de imaginatie ori de mijloace pentru alternative de petrecere a timpului liber, romanii au devenit lideri continentali la somn. Ei consuma la fel de mult timp pentru a se hrani si pentru activitatile de ingrijire personala ca si ceilalti locuitori ai continentului nostru; daca lucrurile stau asa cum le stim, probabil cea mai mare parte din acest ragaz romanii il petrec la masa si mult mai putin sub dus ori in salile de fitness. rnConsumul redus de servicii si nivelul scazut de inzestrare cu aparatura electrocasnica obliga romancele sa dedice peste patru ore pe zi muncilor gospodaresti, punandu-le intr-o situatie umilitoare pe frantuzoaice, daneze sau unguroaice si, in general, pe mai toate suratele lor europene. Consecinta statutului de gospodina meritorie a femeilor noastre este aceea ca dedica mult mai putin timp decat sotii lor consumului de cultura, divertismentului si informarii prin mass-media (in principal, prin vizionarea emisiunilor TV). rnLectura ziarelor este o indeletnicire pe cale de disparitie, ca si cititul, in general, iar activitatile voluntare in folosul comunitatii inca n-au prins radacini. Formula „boulot, metro, dodo” pare, in consecinta, a ramane o solutie pe termen mai lung.