Dornic de afirmare, muncitor, consumator de presă on line şi puţin interesat de sacrificii în favoarea familiei. Acesta este profilul tânărului formator de opinie român, potrivit unui studiu al British Council. Pe lângă România, cercetarea British Council a inclus alte 11 ţări: Franţa, Germania, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia, Suedia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi Ucraina. Scopul ei a fost să identifice motivaţiile unui grup dinamic de oa
Dornic de afirmare, muncitor, consumator de presă on line şi puţin interesat de sacrificii în favoarea familiei. Acesta este profilul tânărului formator de opinie român, potrivit unui studiu al British Council.
Pe lângă România, cercetarea British Council a inclus alte 11 ţări: Franţa, Germania, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia, Suedia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi Ucraina. Scopul ei a fost să identifice motivaţiile unui grup dinamic de oameni şi cum îşi văd ei rolul în lume. În cercetare, au fost cuprinşi tinerii cu vârste între 18 şi 40 de ani, persoane de succes, cu educaţie superioară – peste 90% dintre ei au o diplomă universitară sau postuniversitară. Ei au în comun câteva caracteristici care nu au fost până acum atribuite unor lideri de vârsta lor: sunt optimişti, conştienţi de statutul lor, iar printre motivaţiile lor principale se află ideea de a face ceva semnificativ în lume şi de a rămâne fideli propriilor lor valori.
Foarte buni comunicatori, tinerii chestionaţi au spus că folosesc în proporţie de 80% e-mailul pentru a comunica, iar 33% dintre ei se folosesc şi de mesagerie instant. Cei sub 25 de ani sunt mult mai deschişi în a utiliza noile tehnologii de comunicare, iar bărbaţii sunt mult mai dispuşi să folosească metode electronice de comunicare decât femeile. În mediul online, aceşti tineri sunt activi prin propriul lor website, mai ales bărbaţii din ţările membre cu tradiţie în UE şi care lucrează în domeniul artelor, şi prin bloguri, în special cei sub 25 de ani care lucrează în media.
Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionaţi sunt consumatori avizi de presă internaţională şi citesc publicaţiile The Economist (15%), Financial Times (10%) sau website-ul BBC (20%).
În privinţa problemelor mondiale, tinerii care trăiesc în ţările membre ale Uniunii Europene s-au arătat îngrijoraţi de mediu, excluziune socială, inegalitate rasială; în plus, respondenţii din Statele Unite ale Americii şi România au subliniat că lipsa unor lideri buni este o problemă pe care o prevăd pentru viitor. Această preocupare este transferată către problemele legate de migraţie şi emigranţi în ţări ca Franţa, Germania şi Suedia.
Dacă în Statele Unite şi Marea Britanie tinerii se simt cu adevărat împliniţi şi se bucură de viaţă, în Polonia, România sau Serbia ei muncesc atât de mult încât aproape că nu mai au o viaţă personală. Pe de altă parte, cei din celelalte ţări membre UE tind să fie foarte optimişti şi să gândească pozitiv, muncesc mult, dar aşteaptă satisfacţii pe măsură.
În România, studiul arată că viitorii lideri sunt interesaţi de oportunităţile apărute pe plan internaţional şi de cele de comunicare, se consideră responsabili şi muncitori şi sunt dispuşi să facă totul pentru a avea succes. Le face plăcere compania membrilor familiei, însă nu sunt influenţaţi de aceştia şi nici nu şi-au găsit eroi personali din rândurile rudelor. Ei sunt interesaţi să participe la conferinţe şi seminarii pentru a-şi face relaţii de succes. Pe de altă parte, tinerii formatori de opinie români nu sunt prea încântaţi să meargă la cumpărături, în discoteci sau să urmărească la televizor ştiri sau evenimente sportive. Ei se deconectează citind şi întâlnindu-se cu prietenii.
Preocupaţi de mediu şi de încălzirea globală, aceşti tineri preferă e-mailul şi internetul ca mijloace de comunicare şi au propriul lor blog. În opinia Aurei Iordan, director la Media Management Institute, mass-media tradiţională – presa scrisă, radio, TV – şi-a diminuat rolul de formator de opinie pentru aceşti tineri, locul ei fiind luat de internet. „Noii lideri nu mai aderă la opiniile impuse prin vocea sonoră a mediei tradiţionale, ci îşi formează propriul sistem de valori pe care îl exprimă prin intermediul blogurilor şi prin comunicarea directă, online cu jurnaliştii“, susţine Iordan.
Pentru produsele şi serviciile care doresc să câştige încrederea unui viitor lider de opinie, promovarea pe internet va juca un rol extrem de important. „Liderii vor putea beneficia de un efort din ce în ce mai susţinut din partea brandurilor şi a oamenilor de marketing. O posibilă consecinţă este apariţia zonelor de exclusivitate, destinate în mod expres acestei categorii sociale“, conchide Răzvan Mătăşel, Deputy managing director& HP, Leo Burnett.
Profil de lider
ARE PÂNĂ ÎN 40 DE ANI ŞI STUDII SUPERIOARE
În vara acestui an, British Council a analizat cine sunt viitorii formatori de opinie şi ce îi motivează. Cercetarea a fost realizată în 12 ţări, printre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani. Circa 21% din respondenţi au sub 25 de ani, 40% au între 25 şi 30 de ani, iar 39%, între 31 şi 40 de ani. Aproape jumătate dintre cei chestionaţi au studii superioare şi un master, iar 22% au un doctorat. Din punctul de vedere al statutului profesional, 21% lucrează în învăţământul superior sau în mediul academic, 14% sunt studenţi, 11% sunt implicaţi în politică, 11% în ONG-uri, 11% în mediul de afaceri, 10% în proiecte de artă, 8% în media, iar 5% în profesii liberale.