Curtea de Conturi, audit la Portul Constanța

În perioada 28 februarie – 8 decembrie 2023, Curtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit al performanței cu tema „Performanța administrării infrastructurii portuare și a conectivității Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar”.

Conform documentului transmis luni de Biroul Permanent al Camerei Deputaților către comisiile de industrii și transporturi în scop informativ, rezultatul auditului indică faptul că Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT) și-a îndeplinit în mare măsură obiectivele și atribuțiile privind administrarea infrastructurii portuare din Portul Constanța.

„Misiunea de audit a vizat perioada 2016 – 2022 şi s-a desfăşurat la principalele instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul administrării şi gestionării infrastructurii portuare, rutiere şi feroviare care asigură conexiunea Portului Constanţa cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT), Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. (CN CFR) şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR). Obiectivul principal al misiunii de audit a fost acela de a evalua performanţa administrării infrastructurii portuare a Portului Constanţa de către CNAPM CT, aflată sub autoritatea MTI.

De asemenea, a fost evaluată eficacitatea demersurilor MTI, CNAIR şi CN CFR pentru realizarea unei infrastructuri de transport de calitate, care să asigure conexiunea optimă a Portului la zonele economice deservite”, se arată în documentul Curţii de Conturi trimis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor care l-a direcţionat, spre informare, Comisei de industrii şi Comisiei pentru transporturi.

Potrivit sursei citate, concluzia generală a misiunii de audit a relevat că CNAPM CT și-a asumat și a îndeplinit în parte obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal referitoare la administrarea infrastructurii portuare din Portul Constanța.

Performanța activității portuare a fost considerabil afectată de acțiunile sau inacțiunile instituțiilor statului cu atribuții în gestionarea sistemului de transport din România, precum și în administrarea infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conectivitatea portului cu principalele centre de producție și consum.

portul constanta
Portul Constanța / SURSA FOTO: Wikipedia

Deficiențele identificate la Portul Constanța

De asemenea, Curtea de Conturi a identificat o serie de deficiențe care au influențat performanța Portului Constanța.

În timpul perioadei auditate, Portul Constanța s-a clasat printre primele 20 de porturi europene în ceea ce privește volumul total de mărfuri manipulate. Cu toate acestea, au fost identificate o serie de deficiențe care au influențat performanța acestuia, inclusiv:

  • lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport;
  • utilizarea ineficientă a unor active aflate în administrare: subutilizarea terminalului de pasageri, existenţa unor terenuri nesistematizate şi neincluse în circuitul economic;
  • subutilizarea capacităţii de operare a Portului Constanţa, generată de insuficienţa investiţiilor pentru modernizarea şi reabilitarea infrastructurii portuare existente, dar şi a infrastructurii rutiere şi feroviare care asigură conexiunea portului cu regiunile continentale deservite;
  • întârzierile în domeniul digitalizării, care îngreunează atât activitatea companiei, cât şi a operatorilor portuari care îşi desfăşoară activitatea în Portul Constanţa.

Recomandări pentru eliminarea deficiențelor

Instituția are și câteva recomandări pentru a elimina deficiențele, a diminua riscurile și a aborda punctele slabe identificate, cum ar fi:

  • finalizarea de către MTI a demersurilor privind elaborarea strategiei de dezvoltare a transporturilor navale în România, cuprinzând obiective şi ţinte clare, care să sprijine integrarea transportului naval cu alte moduri de transport;
  • întreprinderea de către CNAPM CT a demersurilor necesare şi adecvate pentru creşterea cotei de piaţă a Portului Constanţa la nivel regional, valorificarea eficientă a tuturor activelor aflate în administrare, creşterea gradului de realizare a programelor de investiţii în infrastructura portuară, în vederea modernizării şi dezvoltării capacităţilor portuare şi adaptării la cerinţele pieţei, implementarea unor sisteme informatice adaptate nevoilor companiei, care să asigure eficientizarea proceselor de afaceri şi alinierea la cerinţele comunitare privind infrastructura portuară la porturile maritime aflate pe reţeaua centrală TEN-T;
  • realizarea de către CNAIR şi CN CFR a elementelor de infrastructură aferente reţelei rutiere şi feroviare TEN-T de pe teritoriul României, în vederea îmbunătăţirii conexiunilor rutiere şi feroviare care leagă Portul Constanţa de principalele centre de producţie şi consum şi integrării acestuia în rute de transport eficiente şi rapide.