Pentru anul acesta, bugetul Poştei Române (CNPR) prevede un profit zero, în condiţiile în care aproape o treime din totalul veniturilor provine din comisioanele încasate la plata pensiilor şi altor asigurări sociale la domiciliul beneficiarilor.
Bugetul companiei, publicat recent în „Monitorul Oficial”, prevede venituri totale de aproximativ 1,6 miliarde de lei, din care circa 30% (521 de milioane lei) provin din comisioanele pe care Poşta Română le percepe la plata pensiilor şi a altor ajutoare sociale la domiciliul pensionarilor, servicii pe care firmele de curierat rapid nu le pot presta.
În ultimii ani, profiturile Poştei Române s-au redus drastic – de la peste 30 de milioane de lei pe an -, până la cifra zero bugetată pentru 2010, în condiţiile în care afacerile firmelor de curierat rapid au înflorit ca o alternativă la serviciile poştale, pentru care statul deţine monopolul până în 2012.
Piaţa serviciilor de curierat rapid a avut rate de creştere de două cifre în ultimii ani, ajungând la circa 250 de milioane de euro în 2008 (depăşind veniturile din activităţi poştale ale Poştei Române). Şi asta în condiţiile în care firmele private, aflate în fază de investiţii, reuşeau să obţină marje de profit de circa 20%.
În anul 2008 Poşta Română a înregistrat o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei din care aproape 50% aferentă activităţilor „non-poştatele”. Profitul net a fost de aproximativ 30.000 lei (nici măcar 10.000 de euro), în condiţiile în care, la nivel operaţional Poşta a înregistrat pierderi de peste 11 de milioane de lei. Cea mai mare gaură a fost pe segmentul serviciilor poştale de tip universal, rezervat (trimiteri de scrisori sub 50 de grame, pentru care preţurile sunt reglementate), poşta înregistrând pierderi de peste 90 de milioane de lei. Acestea au fost compensate de profiturile obţiunute din activităţi non-poştale (50 de milioane de lei) şi servicii poştale nerezervate (18,5 milioane de lei) şi alte servicii poştale (11,4 milioane de lei).
În campania electorală s-a vehiculat că Sorin Ovidiu Vîntu ar spriji coaliţia PSD-PNL tocmai pentru că avea un interes în posibila privatizare a Poştei Române. Însă Vîntu a dezminţit ideea, declarând că „nici măcar o clipă nu i-a trecut prin cap să cumpere o adunătură de mortar şi ciment” (referitor la Poşta Română – n.r.).
Poşta Română a avut în 2007 o cifră de afaceri de un miliard de lei, şi un profit de aproximativ 25 de milioane de lei.
Pe ce se duc banii Poştei?
Nu cu mult timp în urmă, au apărut informaţii potrivit cărora Poşta Română dă aproape 4 milioane de lei unui SRL din Râmnicu Vâlcea pentru a achiziţiona faxuri, copiatoare şi imprimante.
Potrivit anunţului publicat pe www.e-licitatie.ro, contractul a fost semnat după ce la licitaţie s-a înscris un singur participant. Acesta este Xeroservice SRL din Râmnicu Vâlcea. Pentru 3.249.960 lei, plus TVA, firma furnizoare de soluţii de copiere şi printare vinde Poştei 710 aparate. Astfel, în medie, un asemenea aparat a costat aproape 5.500 lei.
Din datele oferite de Poşta Română, firma Xeroservice SRL va furniza patru categorii de echipamente: echipament multifuncţional A4 faţă/verso cu 1 sertar,copiator, aparat fax, imprimantă, scanner – 240 de bucăţi, echipament multifunctional A4 cu 1 sertar,copiator, aparat fax, imprimantă, scanner – 440 de bucăţi; echipament multifuncţional A3 cu 2 sertare, copiator, aparat fax, imprimantă, scanner – 20 de bucăţi; echipament multifuncţional A3 color cu 2 sertare, copiator, aparat fax, imprimantă, scanner – 10 bucăţi.
Tot din bugetul publicat în MO rezultă faptul că salariul mediu lunar al unui angajat al Poştei este de aproape 1.500 de lei şi conform datelor, CNPR are la ora actuală 35.600 de angajaţi. Pentru finalul anului, aceasta are prognozat un număr de angajaţi de 36.048 de persoane, ceea ce îmseamnă că anul acesta CNPR ar mai trebui să facă angajări.
