Compania Naţională Poşta Română (CNPR) va construi patru centre de sortare a trimiterilor poştale, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Bacău şi Timişoara, finanţarea urmând să fie asigurată de guvernul Italiei, printr-un credit furnizor pe 10-15 ani, a declarat, joi, ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu. "Iniţial, Poşta Română avea în plan să construiască două centre de sortare, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu fonduri de la Banca Europenă pentru Reconstrucţie şi Dezvolta
Compania Naţională Poşta Română (CNPR) va construi patru centre de sortare a trimiterilor poştale, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Bacău şi Timişoara, finanţarea urmând să fie asigurată de guvernul Italiei, printr-un credit furnizor pe 10-15 ani, a declarat, joi, ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu.
„Iniţial, Poşta Română avea în plan să construiască două centre de sortare, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu fonduri de la Banca Europenă pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), dar până la urmă proiectul a căzut. În urma memorandumului semnat astăzi cu guvernul Italiei, Poşta Română va construi cele patru centre cu finanţare asigurată de acesta”, a spus Sandu.
Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi vice-ministrul Economiei din Italia, Paolo Romani, au semnat, joi, la Bucureşti, un memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Fonduri de 60 de milioane de euro
Obiectivul memorandumului este stabilirea de relaţii de cooperare între România şi Italia pentru dezvoltarea activităţilor inovative şi serviciilor de pregătire tehnică, consultanţă şi asistenţă în domeniul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Sandu a spus că fondurile necesare construirii celor patru centre se ridică la 60 milioane de euro.
„În baza memorandumului, partea italiană va ajuta Poşta Română să devină pe jumătate bancă, aşa cum se întâmplă cu operatorul naţional poştal din Italia, unde 35% din activitate se desfăşoară în zona serviciilor financiare. Cu ajutorul specialiştilor italieni, Poşta Română va realiza operaţiuni de depunere şi plăţi de orice tip, inclusiv prin card”, a spus ministrul Comunicaţiilor.
În iunie 2007, Poşta Română a semnat cu BERD un acord de credit de 50 milioane de euro destinat înfiinţării unui centru de sortare în Capitală şi echipării şi tehnologizarii centrului regional de sortare din Cluj-Napoca. Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 60 milioane de euro, din care Poşta urma să acopere 10 milioane de euro.
În prima fază a licitaţiei au fost selectate companiile Lockheed Martin, Finmeccanica şi Siemens. În faza următoare a licitaţiei s-au calificat ultimele două companii, Lockheed Martin nereuşind să îndeplinească o serie de criterii de eligibilitate. La începutul lunii decembrie 2008, CNPR a primit o singură ofertă pentru cele două centre, de la Finmeccanica, pe care comisia de evaluare a operatorului poştal respins-o.
În martie 2009, fostul director general al CNPR, Marius Vatavu, a declarat, într-o conferinţă, că BERD şi-a exprimat îngrijorarea faţă de capacitatea operatorului poştal de a obţine această finanţare.
Două luni mai târziu, Sandu a declarat că Poşta Română va obţine, până în octombrie 2009, finanţarea pentru investiţiile în centrele de sortare a trimiterilor poştale din Bucureşti şi Cluj-Napoca, termen până la care va fi selectat şi furnizorul echipamentelor necesare.
„Licitaţia anterioară a fost anulată pentru că a rămas un singur ofertant, care nu îndeplinea condiţiile BERD. Licitaţia se va relua de la depunerea ofertelor şi sper că în patru luni vom cunoaşte câştigătorul. Ţinând cont de contextul actual, mă aştept ca ofertele să fie mai reduse cu 40% faţă de preţurile de anul trecut. Practic, Poşta Română nu va mai fi nevoită să contribuie cu 10 milioane de euro la finanţarea celor două centre”, a afirmat, la acea vreme, ministrul Comunicaţiilor.
CNPR este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale, din care mai mult de 1.100 sunt informatizate.
Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.
SURSA: Mediafax