Adunarea a fost lipsita de orice urma de fast, iar cei prezenti - membri ai guvernului, ai managementului si investitori - s-au luptat timp de peste opt ore pentru a identifica solutii care sa salveze banca de la prabusire. In cele din urma, s-a optat pentru a separa de banca creditele si investitiile neperformante, in valoare de 725 milioane USD. Din aceasta suma, 585 milioane USD vor fi preluati de Agentia de stat pentru privatizare (al carei acronim maghiar este APV), aflata sub conducerea lu
Adunarea a fost lipsita de orice urma de fast, iar cei prezenti – membri ai guvernului, ai managementului si investitori – s-au luptat timp de peste opt ore pentru a identifica solutii care sa salveze banca de la prabusire. In cele din urma, s-a optat pentru a separa de banca creditele si investitiile neperformante, in valoare de 725 milioane USD. Din aceasta suma, 585 milioane USD vor fi preluati de Agentia de stat pentru privatizare (al carei acronim maghiar este APV), aflata sub conducerea lui Gyula Gansberger, iar restul, de catre o noua companie ce va fi operata de insasi Postabank.
Actionarii au cazut de acord sa accepte un aport la capital de 700 milioane USD din fondurile de stat. Acest fapt implica reducerea valorii nominale a fiecarei actiuni Postabank, de la valoarea anterioara de 10.000 forinti, la 5 forinti. Prin injectia de noi fonduri, statul a achizitionat practic in intregime dreptul de proprietate.
O absenta notabila de la dezbateri a fost cea a lui Gabor Princz, fostul presedinte al bancii, omul ce a creat banca despre care actualul presedinte, Henrik Auth, socoate ca a devenit un adevarat „golem (versiunea central-europeana a miticului Frankenstein), adica acel monstru mecanic creat artificial in Praga secolului trecut si care, scapat de sub control, a incercat sa distruga orasul.
Trei comisii,
aceeasi investigatie
Dupa ce a demisionat, in august, Princz a plecat la Viena, unde, probabil, se afla si acum. Sub conducerea sa, banca, fondata cu opt ani in urma ca banca privata de economii, la rivalitate cu Takarekpenztar es Kereskedelmi Bank (OPT), a reusit performanta de a acumula, in 1997, pierderi de 140 milioane USD.
Estimarile conduc, pentru 1998, la pierderi care depasesc 600 milioane USD. Pentru multi, decizia de a cheltui 700 milioane cu scopul de a salva banca de la faliment arata cat de departe este dispus guvernul sa mearga pentru a evita dezastrul politic ce ar rezulta in urma pierderii economiilor a sute de mii de depunatori. Henrik Auth, desemnat in august anul trecut sa-si asume sarcina de a curata banca, admite ca deciziile sunt, in egala masura, si financiare, si politice.
Trei comisii separate investigheaza pentru a stabili si a intelege cu precizie ce s-a intamplat in banca, daca este vorba de criminalitate si de ce nu s-a facut nimic pentru a stavili putregaiul. Una este condusa de Biroul de stat pentru audit, in responsabilitatea caruia intra monitorizarea cheltuielilor guvernamentale, cea de a doua este dirijata de autoritatile fiscale, iar ultima, de corpul de control al guvernului, care cerceteaza rolul jucat de anteriorul guvern, condus de Gyula Horn, seful Partidului Socialist. Sub umbrela „generosului patronaj exercitat asupra bancii, Princz a devenit apropiat al multor figuri marcante ale regimului Horn. Surse din guvern au afirmat ca AVP va redacta, impreuna cu politia, un raport continand depozitii conform carora fosta conducere a bancii a falsificat bilanturile.
La fel de importanta ca stabilirea vinovatiei lui Princz este si depistarea motivului pentru care fostei conduceri i s-a permis sa ramana la carma bancii atat de mult timp, desi a acumulat asemenea pierderi.
Abia dupa schimbarea de anul trecut, cand s-a instalat la guvernare gruparea Fidesz, de centru-dreapta, condusa de Victor Orban, in varsta de 34 de ani, au fost initiate actiuni concertate privind Postabank.
Totusi, intrebari serioase au fost ridicate cu aproape doi ani in urma, cand, la sfarsitul lui 1996, Banca Ungariei si Agentia de supraveghere a pietelor de capital au intreprins o investigatie care a identificat unele motive de ingrijorare. „In 1996, banca cu greu ar mai fi fost capabila sa produca profit, afirma Imre Tarafas, seful amintitei agentii, responsabil cu politica bancara a tarii. Insa dispunea de o certa abilitate de atragere a depozitelor. Sfatul pe care l-am adresat bancii a fost sa continue exploatarea acestei fantastice abilitati, punand in acelasi timp banii in titluri guvernamentale, care constituie valori sigure.
La inceputul lui 97, situatia bancii s-a deteriorat. S-a inregistrat o fuga de sucursalele sale, care a pus in miscare o implicare din partea statului. Managementul Postabank a pretins ca totul a fost o greseala si ca banca a cazut victima unei conspiratii conduse de „forte politice.
In ciuda acestui comportament, cel putin curios, al sutelor de clienti budapestani ingrijorati si a semnalelor de alarma din partea propriei agentii de supraveghere, care atrageau atentia ca ceva nu este in ordine, guvernul nu a insistat pentru reabilitarea bancii sau schimbarea conducerii.
De fapt, toate marile firme de expertiza in finante din Budapesta au lucrat, in anumite momente, cu conturile Postabank. Agentia de supraveghere i-a cerut mai intai firmei Arthur Andersen, apoi KPMG, sa auditeze banca. In acelasi timp, banca insasi a cerut auditarea din partea Deloitte&Touche. Cand noua conducere s-a instalat anul trecut, a cerut firmei Ernst&Young sa controleze portofoliul de credite.
Un finantist care a lucrat la un audit anul trecut, dar care a cerut sa i se pastreze anonimatul, a afirmat ca obtinerea unor informatii corecte a fost dificila: Postabank avea un stil aparte de a nu permite accesul la informatii. Se lucra foarte mult in zona legala gri. Oferind rate ale dobanzii mai mari decat competitorii, Postabank a atras multi depunatori. Chiar si dupa „fuga care a determinat zborul a 380 milioane de dolari din banca, multi n-au pregetat sa-si depuna economiile la Postabank, interpretand – corect – injectia de capital din partea guvernului ca pe un semn clar ca acesta nu va lasa banca sa se prabuseasca.
Aparent, banca a fost condusa spre o serie de afaceri, pur intamplator, iar acest fapt a generat crearea unui portofoliu vast, inadecvat asigurat.
In august anul trecut, Postabank era actionar majoritar la 23 de companii, detinea actiuni in alte cinci si poseda jumatate dintr-o alta companie. In portofoliu, de-a valma, clinici de chirurgie plastica, fabrici de confectii pentru armata, comert cu vin etc.
Vanitatea a avut, probabil, si ea un rol de jucat. Princz in persoana a aparut intr-unul din filmele pe care banca le-a sprijinit financiar.
Unul dintre efectele acestor investitii si imprumuturi (potrivit lui Auth, adesea e greu sa diferentiezi aceste operatiuni) a fost ca banca a devenit exceptional de bine conectata, prin construirea unei retele de legaturi si relatii cu diverse grupuri de interese care puteau face un lobby foarte eficient pentru banca.
O banca generoasa
cu propria conducere
Portofoliul bancii putea fi considerat mai degraba unul de investitii, decat al unei banci comerciale clasice. In interiorul bancii, cheltuielile erau la fel de nesabuite. Fiecare membru al executivului avea cate doua masini cu sofer. Stilul de management era complet neortodox; obisnuitele comitete existente in banci – responsabile cu activele si pasivele sau cu evaluarile ori cu creditele – lipseau cu desavarsire. Existau unele reglementari, dar, in fapt, ele nu functionau. Dezordinea era totala, puterea, concentrata in cateva maini, si doar una sau doua persoane aveau o viziune asupra intregii afaceri. Obisnuitele rapoarte lipseau si ele, totul avea aspectul unei organizatii suprarealiste.
Princz, artizanul acestei structuri atat de aparte, este descris de cei cu care a avut contacte de afaceri ca fiind un foarte abil strateg care stapaneste foarte bine politica afacerilor, dar in care nu se poate avea incredere.
Postabank dispune de 350.000 de conturi curente si circa doua milioane de deponenti fara cont curent. Banca are 45 de sucursale, dar se bucura si de posibilitatea de a folosi cele 3.500 de oficii postale pentru
a-si distribui produsele. Pentru utilizarea acestora din urma, se afla in rivalitate cu vechiul sau competitor, OTP.
Totusi, Auth spera sa gaseasca in viitorul apropiat un investitor strategic experimentat. In urmatorii trei ani, el va trebui sa restructureze banca. Cu optimismul care il caracterizeaza, Auth spera ca va reusi sa curete banca si sa instituie proceduri normale, apropiate de standardele internationale, pentru a face din ea o tinta dorita pentru o achizitie internationala.tr
r
Companii in proprietatea Postabank in august 1998r
Mediar
Direct sau indirect, banca detinea actiuni in urmatoarele societati:r
ziarer
1. Magyar Nemzettcotidianr
2. Kurirtcotidian tabloidr
3. 168 oratsaptamanal politicr
4. Vilaggazdasagtcotidian financiarr
5. Nemzeti Sporttcotidian sportivr
6. Pesti Musortghid pentru timpul liberr
7. Magyar Konyhatrevista culinarar
8. Sarga TV Ujsagtghid tvr
9. Pesti Vicctrevista de benzi desenater
10. Ludas Matyitrevista de benzi desenater
11. Rejtvenykurirtrevista de benzi desenater
Banca are de asemenea actiuni in:r
12. Postabank Presstreclamar
13. Szikra Printing Housettipariturir
Diverser
14. Boraszatitcomert cu vinr
15. Comasec Respiratortconfectii militarer
FinanTer
16. Postabank Securitiestbrokerajr
17. Lakaskasszatimprumuturi pentru caser
18. Profit Investtportofoliu de managementr
19. Defendtsecuritate bancarar
ProprietaTi imobiliarer
20. Proszolgtadministrarea cladirilorr
21. Postabank Investtmanagement si dezvoltarer
22. Medusztholding medicalr
23. Udolotstatiune la Balatonr
24. Duna Clubtstatiuner
25. Fuziotinvestitiir
26. Epona Turismtstatiuner
27. Ter 1tmanagementr
28. Ter 5tmanagementr
29. Domtconstructiir
A obtine un tablou exact al proprietatilor Postabank este dificil, intrucat multe dintre ele au fost detinute printr-o retea complexa de proprietati incrucisate. De exemplu, subsidiara de brokeraj Postabank Securities a achizitionat o companie denumita Dominancia care, la randul ei, detinea controlul in opt companii – de la brutarii la fabrici de mobila. Banca era prezenta si in cateva firme specializate in chirurgie plasticar
r
Traducere si adaptare dupa Central European de Marie-Jeanne Nitescur