După lungi discuţii şi speculaţii, în sfårşit, prima certitudine. Săptămåna trecută, s-a lansat licitaţia pentru o nouă licenţă de telefonie mobilă. Ca de obicei, cu cåntec. Potenţialul cåştigător va avea dreptul de utilizare a frecvenţelor radio în vederea furnizării de reţele de date şi servicii de comunicaţii electronice mobile în benzile de frecvente 410-415/420-425 MHz. Caietul de sarcini poate fi obţinut pånă pe 4 iulie 2008,
După lungi discuţii şi speculaţii, în sfårşit, prima certitudine. Săptămåna trecută, s-a lansat licitaţia pentru o nouă licenţă de telefonie mobilă. Ca de obicei, cu cåntec.
Potenţialul cåştigător va avea dreptul de utilizare a frecvenţelor radio în vederea furnizării de reţele de date şi servicii de comunicaţii electronice mobile în benzile de frecvente 410-415/420-425 MHz.
Caietul de sarcini poate fi obţinut pånă pe 4 iulie 2008, de la sediul central al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI). Data-limită de depunere a ofertelor este 4 august, iar desemnarea cåştigătorului se va face pe data de 8 septembrie. Foarte din scurt, ca şi cum licitaţia ar fi fost gåndită de la început pentru un anumit jucător. Mai mult, „Guvernul a stabilit prin Hotărårea nr. 61/2008 că la această licitaţie nu vor putea participa la procedura de selecţie furnizorii care deţin cel puţin o licenţă naţională de utilizare a frecvenţelor radio în vederea furnizării de reţele şi servicii de comunicaţii electronice mobile (inclusiv de bandă largă)“, se precizează în anunţul ANRCTI. Apoi, spre deosebire de licitaţiile la care au participat celelalte companii care şi-au adjudecat licenţe de operare pe piaţa romånească, taxa de licenţă este doar de 1.077.228 euro, spre deosebire de cele 35 de milioane de euro pe care le-au avut de plătit ceilalţi operatori.
De aici şi acuzele de atitudine discriminatorie a Guvernului, care au întărit suspiciunile că licitaţia ar fi „cu dedicaţie“. Trei dintre operatori, Orange, Vodafone şi Zapp, au înaintat un protest oficial, dar acesta a rămas fără răspuns. „Suntem surprinşi de faptul că procesul de licenţiere continuă, în condiţiile în care operatorii mobili, printre care şi Vodafone, au demarat procedura plångerii prealabile împotriva Hotărårii de Guvern nr. 61/2008“, au declarat oficialii operatorului. „Ne-am fi aşteptat ca, în urma acestei acţiuni, înaintate Guvernului Romåniei, Autoritatea să suspende procedura de licenţiere pånă la clarificarea aspectelor semnalate“, adaugă sursa citată.
În replică, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) spune că nu au existat obiecţii la hotărårea de guvern amintită, din partea Consiliului Concurenţei. „Operatorilor cărora li s-a emis o licenţă 3G au plătit un tarif de eliberare de spectru, şi nu o taxă de licenţă“, motivează diferenţa de preţ Adrian Ionescu, directorul Direcţiei de Comunicaţii şi Programe Europene din MCTI. „Faptul că actualul operator plăteşte o taxă de licenţă de 1.077.228 euro, din care costul de eliberare a spectrului de frecvenţe este de 77.228 euro, este justificat de caracteristicile esenţial modificate ale segmentului comunicaţiilor mobile faţă de anii anteriori“, adaugă Ionescu. Cu alte cuvinte, cele 35 de milioane plătite anterior erau destinate compensaţiilor în schimbul eliberării spectrului respectiv, pe care se afla infrastructura de comunicaţii militare şi speciale.
În ceea ce priveşte participanţii la licitaţie, în piaţă s-au vehiculat mai multe scenarii. Unul menţiona EUfonika, operatorul deţinut de Magyar Telekom prin Combridge, la operatorul ungar fiind acţionar Deutsche Telekom, companie care adulmecă de mult piaţa telecom autohtonă pentru o posibilă intrare. Germanii sunt acţionari însă şi la OTE, care deţine atåt Romtelecom, cåt şi Cosmote, şi ar fi putut să joace, astfel, la două capete, o licenţă care să ajungă în final la Cosmote, operatorul căruia îi lipsesc din portofoliu serviciile 3G, a pierdut o licitaţie anterioară şi nu poate să participe la aceasta.
Contactat de Capital, Levente Csenteri, directorul general al Combridge, a negat însă interesul pentru licitaţie. „Nu este un business case viabil pentru noi“, a spus acesta.
Un alt contracandidat care va participa, mai mult ca sigur, este Romtelecom. Oficialii companiei şi-au exprimat interesul pentru această licitaţie şi, potrivit unor surse din piaţă, Romtelecom fie va folosi licenţa pentru acces în zonele rurale neacoperite de serviciile sale, fie, cel mai probabil, o va ceda Cosmote Romånia, avånd în vedere sinergiile din cadrul grupului OTE.
„Această licitaţie nu ar fi avut loc dacă nu am fi avut solicitări din partea unor companii străine, care au dorit să dezvolte soluţii mobile în această bandă“, mai spune, pentru Capital, Adrian Ionescu.
Potrivit informaţiilor vehiculate pe piaţă, un alt nume interesat ar fi fost producătorul chinez de echipamente ZTE, însă Richard Guo, preşedintele pentru Europa al companiei, spune: „Dezminţim categoric aceste informaţii, nu intenţionăm să participăm la niciun fel de licitaţie, noi suntem furnizori de echipament şi avem contracte inclusiv cu operatori deja prezenţi în Romånia, aşa că nu dorim să devenim un operator.“
Totuşi, ZTE este acţionar majoritar, prin vehiculul de investiţii Tactical Network, la Postelecom Network, unde 49% sunt deţinute de Poşta Romånă. „Nu am ascuns niciodată intenţia noastră pentru această licitaţie, am achiziţionat deja caietul de sarcini şi ne vom înscrie“, spune Dan Mihai Toader, directorul general al Poştei. „ZTE are contracte mult mai mari cu Romtelecom, de exemplu, decåt cu Postelecom, normal că nu vrea să îşi implice direct numele, vrea să rămånă imparţial“, a precizat Toader.
Bătălia se anunţă interesantă şi, pånă la urmă, e foarte posibil ca licitaţia să nu fie „pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte“.
Dan Mihai Toader, director general Poşta Romånă
Favoriţii în cursa pentru obţinerea licenţei sunt Postelecom şi Romtelecom. Dacă Dan Mihai Toader (stånga) a confirmat participarea, Yorgos Ioannidis şi-a exprimat doar interesul pentru licenţă.
Aglomeratie
Piaţa romånească de telecomunicaţii mobile este împărţită între cinci operatori, gradul de penetrare al serviciilor depăşind 100%. În astfel de condiţii, e greu de presupus că, fără anumite facilităţi, un alt operator ar dori să intre pe piaţă