Cu cea mai mare rată a şomajului din ultimii 12 ani şi cu o economie abia crescând, Nicolas Sarkozy a mers cap-la-cap în sondaje cu socialistul Francois Hollande în ultimele 11 luni.
Cele mai recente sondaje, însă, îl creditează pe Hollande drept favorit în ambele tururi de scrutin. Nicolas Sarkozy, care urcase în sondaje în ultimele săptămâni, pare să fi pierdut ceva teren.
În primul tur se întrec zece candidaţi, dintre care doar cinci se pot lăuda că se bucură de o susţinere de peste 10% în rândul electoratului. Pe lângă Hollande şi Sarkozy, mai este vorba de Marine Le Pen (extrema-dreaptă), Jean-Luc Melenchon (extrema-stângă) li Francois Bayrou (de centru).
Cum Franţa reprezintă alături de Germania din nucleul zonei euro, bloc care este se confruntă cu criza datoriilor suverane şi cu un an de scădere economică, cele mai dezbătute teme în campanie au fost de natură economică.
Cum am spus mai sus, rata ridicată a şomajului şi creşterea economică modestă reprezintă de circa un an de zile principalele teme. De asemenea, tema Europei este una care preocupă candidaţii.
Sub presiunea datoriei şi deficitului
“Unde ar fi fost Franţa dacă nu am fi făcut reforma pensiilor? Am fi fost în aceeaşi situaţie ca Spania”, a spus Sarkozy într-un ultim discurs, transmite Bloomberg.
Câştigătorul alegerilor se va confrunta cu constrîngerile Uniunii Europene de reducere a datoriei publice şi a deficitului bugetar. Datoria guvernamentală va depăşi 90% din PIB anul următor, potrivit estimărilor FMI.
De asemenea, FMI vede un deficit bugetar de 3,9% din PIB pentru anul următor, în timp ce Sarkozy a promis să atingă limita UE de 3% şi o creştere economică de 1%.
“După alegeri, probabil Hollande se va muta spre centru. Oricine ar câştiga trebuie să înceapă să vorbească cinstit despre cum va atinge ţintele de deficit şi datorie publică”, spune Stephane Deo, economistul şef al UBS Securities din Londra.
Un sondaj CSA de ieri îl arăta pe Hollande câştigând cu 28% în primul tur, urmat de Sarkozy cu 25%. Aceasta îl pune pe Sarkozy în situaţia riscantă de a deveni primul preşedinte în funcţie care nu câştigă în primul tur.
Potrivit sonsajului, Marine Le Pen au câştiga 16%, anti-capitalistul Jean-Luc Melenchon – 14,5%, iar Francois Bayrou – 10,5%.
Pariorii din Londra îl văd pe Hollande ca viitorul preşedinte al Franţei.
Promisiuni şi riscuri
Hollande a propus o taxă de 75% pentru bogaţi, o creştere a salariului minim, renegocierea tratatelor europene privind limita de deficit astfel încât să fie promovată creşterea economică, precum şi interzicerea preluării de datorii.
Sarkozy a subliniat responsabilitatea personală, a securităţii şi a identităţii naţionale pentru a sparge suportul de care se bucură Frontul Naţional (formaţiune reprezentată de Le Pen). El s-a gândit la cei de centru spunând că speculatorii vor ataca bondurile franceze dacă Hollande va fi ales. În timp ce S&P a tăiat anul acesta ratingul Franţei de la AAA, alte agenţii au menţinut calificativul maxim pentru Franţa.
“Este dificil să ştim de la fiecare din cei doi, Hollande sau Sarkozy, care este retorica politică şi de alegeri şi care sunt angajamentele adevărate”, spune un strateg pe piaţa valutară de la Brown Brothers Harriman din New York.
Alungarea lui Sarkozy ar urma celei a liderilor din Irlanda, Portugalia, Grecia, Italia, Spania, Slovenia şi Slovacia de când a început criza şi l-ar face al doilea preşedinte francez, după Valery Giscard D’Estaing în 1981, care pierde cursa pentru realegere.
„Cu o rată ridicată a şomajului şi pierderea ratingului AAA de către Franţa, Sarkozy nu are prea multe date de partea sa pentru a continua. Dar Hollande nu a avut niciodată o poziţie ministerială. Nu prea are charismă. Pentru mulţi votanţi, este o chestiune de a alege între două rele”, spune un analist.
Franţa şi Germania au condus împreună eforturile de a menţine unită zona euro şi moneda europeană, iar rezultatul acestor alegeri este crucial pentru Europa, dacă va mai exista aceeaşi susţinere din partea Franţei sau va fi abandonată în locul unei abordări strict socialiste.