Vine potopul în România! Hidrologii au emis o atenționare Cod galben de inundații. Ce județe sunt afectate?

Astfel, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) informează că în intervalul 17 septembrie, ora 6:00 – 18 septembrie, ora 16:00, se vor înregistra viituri rapide, creşteri de debite şi de niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenţie, pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Iza – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Lăpuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Maramureş), Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa.Năsăud) şi Someş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare).

De asemenea, prognoza de specialitate arată că fenomenele hidrologice periculoase precum inundațiile se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare în intervalul 17 septembrie, ora 18:00 – 18 septembrie, ora 16:00, şi pe unele râuri din judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Valuri de căldură, secetă, inundații

Schimbările climatice, aparent mici pentru unii, pot avea efecte mari asupra lumii înconjurătoare, în special la nivel regional. Aceste efecte „mici” s-au acumulat până în punctul în care influența lor contribuie la amploarea valurilor de căldură, a secetei și a precipitațiilor extreme, care nu mai pot fi ignorate, este concluzia expertului în climă Kevin E. Trenberth, publicată de The Conversation.

Un exemplu excelent al modului în care se acumulează schimbările climatice este dezechilibrul energetic al Pământului. Interferența cu fluxul natural de energie prin sistemul climatic este locul unde oamenii își pun amprenta. Prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor și eliberarea de gaze cu efect de seră, oamenii trimit în atmosferă gaze precum dioxidul de carbon și metanul care captează mai mult din energia primită, decât să o lase să radieze înapoi.

Măsurătorile de-a lungul timpului arată că peste 90% din această energie suplimentară se îndreaptă spre oceane, unde determină extinderea apei și creșterea nivelului mării. Stratul superior al oceanelor a început să se încălzească în jurul anilor 70. La începutul anilor 1990, căldura atingea 500 -1.000 de metri adâncime. Până în 2005, încălzea oceanul sub 1.500 de metri. Nivelul mării, măsurat prin sateliți, a crescut cu o rată de aproximativ 3 mm pe an, din 1992 până în 2012.

O parte din această energie suplimentară, aproximativ 13 terawați, merge în topirea gheții. Vara, gheața marină arctică a scăzut cu peste 40% începând din 1979. O parte din excesul de energie topește gheața terestră, cum ar fi ghețarii și permafrostul din Groenlanda, Antarctica.

Sursă foto: Dreamstime