Am reușit să cunosc un om care și-a dedicat cariera acestei băuturi și care a dus vinul la rang de artă. În acest caz, nu vorbim despre simpla dorință de a avea o ocupație, ci de o reală pasiune, de suflet și dedicare, totul pentru a ajunge la un nivel care depășește performanțele zilei de ieri.

Astăzi vorbim despre Ovidiu Maxim, enologul Cramei La Salina din Turda, a cărui vin a obținut titlul de „Revelația internațională” a Concursului Mondial de Bruxelles 2024.

Povești de viață

Ovidiu Maxim, enologul Cramei La Salina din Turda
Ovidiu Maxim, enologul Cramei La Salina din Turda. Sursă foto: Arhivă

Parcursul fiecăruia este diferit. Dar, cel mai important aspect este să punem preț pe povești de viață. În copilărie, Ovidiu Maxim și-a dorit să devină profesor de sport, practicând de-a lungul anilor atletism și fotbal.

Totuși, viața pregătise un alt parcurs pentru el. Acesta a ajuns să studieze la Colegiul de Viticultură și Vinificație din Blaj, care aparținea de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

„Partea frumoasă a acestui Colegiu a fost faptul că făceam foarte multă practică, atât pe partea de vie, cât și la nivel de cramă, de vinificație. Când m-am văzut pe acele dealuri într-o mare de vie am fost impresionat. Era prima dată când vedeam o plantație de vie întreținută în mod profesional. Așa am prins drag de acest domeniu”, a spus Ovidiu Maxim.

Pasiune izvorâtă din familie

După trei ani de Colegiu, specialistul și-a continuat studiile la USAMV Cluj Napoca, pe profilul de horticultură. De asemenea, a finalizat și un master pe specializarea vinificație. Expertul a precizat că dintotdeauna a fost pasionat de această latură și de lumea vinului. Și ce să vezi… fascinația se trage din familie. „Bunicii din partea mamei și din partea tatălui cultivau viță de vie, inclusiv tatăl meu s-a implicat. Erau foarte pricepuți la îngrijirea, la tăierea viței de vie. Deși nu consumau alcool, făceau un vin foarte bun”, a spus enologul.

După finalizarea studiilor, Ovidiu a avut oportunitatea de a se angaja în cadrul firmei în care activează și în prezent.

„Inițial m-au angajat pentru a mă ocupa de o livadă de măr, acesta a fost începutul afacerii. Ulterior, business-ul a crescut și s-a decis realizarea unor investiții și în această parte de vie. Cei doi investitori cu care s-a plecat la drum au fost și sunt mari iubitori de vin. Am avut de ales: să rămân pe partea de pomicultură sau să trec la zona de vie. Atunci mi-am dat seama că prima dragoste nu se uită niciodată. Așa a început parcursul meu în vie, mai târziu am trecut la vinificare”, a explicat expertul.

Crama La Salina

Crama La Salina
Crama La Salina. Sursă foto: Arhivă

Noul proiect, Crama La Salina, a venit la pachet cu multă muncă, potrivit enologului. Totul a început prin găsirea unei suprafețe în Turda de 42 de hectare de viță de vie, dar dificultățile erau majore.

„Din păcate, vița de vie era foarte bătrână și intrată într-un declin fiziologic, pentru că nici nu era întreținută la standardele la care ar fi trebuit. Atunci, s-a luat decizia de a defrișa totul. S-a curățat până la zero, terenul s-a pregătit ca la carte, după tot felul de studii pedologice și agrochimice să vedem ce s-ar preta pentru replantare. În 2012, s-au plantat primele vițe și aici vorbim de 32, 36 de hectare și 5 soiuri de viță de vie”, a precizat Ovidiu.

De la acel moment, lucrurile au urmat o pistă ascendentă pentru Crama La Salina. În 2014, a fost întregită plantația până la 41 de hectare. Pe această suprafață suplimentară de nouă hectare, s-a plantat Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Neuburger. Cel din urmă este un soi austriac de struguri, întâlnit în Transilvania în perioada Imperiului Austro-Ungar. „ În momentul de față, suntem doar câteva crame în Transilvania care mai cultivăm acest soi. Am ales și Feteasca Neagră pentru că este un soi autohton și ne-am dorit să-l avem în plantație”, a povestit enologul.

La nivel de producție, Crama La Salina pune accent pe calitate, ajungând în medie la 400 de tone pe an și în jur de 200.000 de litri de vin, cifrele fiind fluctuante în funcție de randamentul pe care îl au strugurii. De asemenea, 90% din producție rămâne pe piața românească, un procent majoritar fiind vândut în HoReCa. Vinul este apreciat și la nivel internațional, Crama La Salina exportând în mai multe țări, precum Canada, Polonia, Danemarca, Olanda.

Dezvoltarea sectorului turistic

Acest business de familie s-a dezvoltat frumos de-a lungul anilor, aducând în lumea vinului și partea turistică.

„Ce mi-a plăcut mie foarte mult la acest proiect și la investitori a fost faptul că sunt niște vizionari. Încă de la început, au vrut să dezvolte și partea turistică. În 2014, s-a deschis restaurantul-pensiune Sarea-n Bucate, care funcționează și în momentul de față. În 2015, s-a deschis un centru de echitație. Se realizează show-uri ecvestre, totul este centrat pe spectacol. Se dorește ca vizitatorii să se simtă cât mai bine”, a explicat Ovidiu.

Crama La Salina, business de familie. Sursă foto: Arhivă

În plus, anul viitor se anunță încă o inaugurare pentru Crama La Salina. Se va deschide Issa Resort, un hotel de cinci stele cu o capacitate de 78 de camere, restaurant si o sala de evenimente. De asemenea, vizitatorii se pot bucura de plimbări prin vie cu trăsura, petreceri organizate într-un cadru spectaculos și multe altele. În plus, apropierea de Salina Turda, care se află la 50 de metri de cramă aduce un plus acestui centru turistic.

„Este o experiență unică. Este cel mai complex proiect de acest gen din România”, a precizat enologul.

Medalie de aur pentru vinul românesc

Vinul Cramei La Salina a primit recunoaștere internațională. Mai exact, este vorba de câștigarea unei duble medalii de aur în cadrul „Concurs Mondial du Bruxelles”. De asemenea, a fost oferit vinului românesc și titlul de „Revelația Concursului”. Aceste premii aduc în prim plan o realizare importantă. Din 4.000 de vinuri albe aduse din toată lumea, cel mai bun vin alb a fost al Cramei La Salina, fiind vorba de un Chardonnay Barrique.

Chardonnay Barrique, vinul alb premiat al Cramei La Salina. Sursă foto: Arhivă

„În fiecare an, încerc să-mi depășesc condiția și să cresc nivelul de calitate. Fiind de la zero în acest proiect, am încercat să înțeleg ce îmi oferă mie zona, în ce direcții pot să pot să duc vinurile. În fiecare an, am mai și experimentat. Ajungi la un anumit nivel de calitate, dar parcă îți dorești ceva mai mult și atunci mai schimbi câte o drojdie, mai schimbi dimensiunea unui butoi.

Cu acest Chardonnay Barrique, am reușit să realizez astfel un echilibru foarte bun intre aromele fructate ale vinului, la care se adaugă extracția din butoaiele de stejar, cu ușoare note de vanilie și o foarte ușoară notă de fum pentru că butoaiele de stejar sunt arse în procesul de producție. M-am folosit și de aciditatea tipică zonei și bineînțeles, de nivelul alcoolic. Acest vin mi-a adus o bucurie extraordinară. Este primul vin din România care a obținut această titulatură și medalie”, a explicat Ovidiu Maxim.

Eforturile enologului au pus România pe harta internațională a vinului. Dar rezultatul din cadrul Concursului Mondial de la Bruxelles nu este singura distincție obținute. De la început, Crama La Salina a înscris vinurile produse în multe competiții internaționale, obținând de asemenea medalii de aur și argint.

Vinuri de calitate superioară

În cadrul Cramei La Salina, focusul a fost constant pus pe calitate și pe obținerea unor vinuri din gama premium, chiar din primul an de recoltă. Printre cele mai populare, care generează și cele mai mari vânzări, sunt Issa Sauvignon Blanc, un vin de suflet pentru enologul cramei, și Issa Chardonnay, care este vinificat doar în cisterne de inox pentru a-și păstra gustul fresh. Un alt sortiment care a generat vânzări a fost vinul spumant obținut printr-o metodă italienească.

„În ultimii 5 ani de zile, a crescut foarte mult consumul de vinuri spumante, iar noi am încercat să fim în trend cu ceea ce ne solicită consumatorii în piață. Producția de vin spumant am început-o din 2019”, a precizat Ovidiu Maxim.

Cisterne de inox pentru păstrarea vinului
Cisterne de inox pentru păstrarea vinului. Sursă foto: Arhivă

Zona Transilvaniei este recunoscută ca o regiune viticolă cu un climat mai răcoros. Astfel, vinurile obținute în aceste zone au aciditate medie spre ridicată, lucru care, potrivit expertului, oferă prospețime.

De asemenea, acest aspect este un avantaj important în producția de vin spumant, unde este nevoie de o aciditate ridicată pentru a se obține o băutură de calitate. Enologul a explicat că încălzirea climei a adus schimbări importante. Acest domeniu se află la mila naturii și fiecare schimbare de temperatură poate aduce noi provocări sau beneficii.

Procesul de vinificație

Vin Crama La Salina
Vin Crama La Salina. Sursă foto: Arhivă

„În această perioadă, observăm că s-a încălzit clima și se încălzește de la an la an. Noi încă reușim să menținem și un nivel alcoolic mai scăzut. De exemplu, la vinurile albe și la roze nu prea depășim 12,5 volume alcool, deci încă ne menținem la un nivel de alcool echilibrat. Dar, trebuie mereu să fim atenți la alegerea momentului de recoltare. Acesta este unul din cele mai importante decizii din procesul de vinificație.

La vinurile roșii, tot odată cu încălzirea climei, reușim să obținem la Turda Fetească Neagră la peste 14 volume alcool. Vorbim de vinuri destul de complexe și cu o structură foarte frumoasă.

De exemplu, în acest an, pentru că a fost un an atipic și foarte cald, am obținut inclusiv Cabernet Sauvignon la 14 volume alcool. Acest vin are nevoie de o climă foarte caldă, fiind produs cu precădere în regiunea sudică, sud-estica si sud-vestica a României. Totuși, acum orice este posibil”, a spus Ovidiu Maxim.

Este important să vorbim despre oamenii care reușesc să atingă performanțe uimitoare în domeniilor lor de activitate. Crama La Salina, prin atenția și munca depusă de Ovidiu Maxim, a produs un vin ce a pus România pe harta internațională a calității. Pe lângă acest aspect, promovarea turismului și investițiile realizate în acest sector de proprietarii Cramei reprezintă inițiative de lăudat.