Nu au fost puține dățile când regizorii au ales să-și filmeze scenele din pelicule mai mult sau mai puțin cunoscute în București. Dovadă stă Mirrors – multe din cadrele de aici au fost filmate la noi. De pildă, magazinul Mayflower din producție este clădirea Bibliotecii Naționale din Capitală sau Youth without youth – pe care Francis Ford Coppola, nume cu rezonanță în industria cinomatografică, a ales să îl filmeze la noi. El s-a lăsat inspirat de povestea lui Mircea Eliade: Tinerețe fără de tinerețe.  Și lista nu se oprește aici, însă ne vom opri la Toni Erdmann. Cu o campanie de marketing ușor ieșită din comun (probabil ți-ai întrebat și tu prietenii de ce toată lumea își trece Erdmann la profilul de Facebook) Toni Erdmann este printre cele mai noi filme turnate în București. Cu numeroase cronici pozitive, filmul regizat de nemțoaica Maren Ade și produs de Ada Solomon este nominalizat pentru Oscar, la categoria film străin. 

Cu Peter Simonischek (Winfried Conradi) și Sandra Hüller (Ines Conradi) în rolurile principale, filmul spune povestea unui pensionar, în vârstă de 65 de ani, încă profesor de școală generală. Acesta și-a pierdut fiica în favoarea lumii corporatiste și luptă pentru a o „aduce pe calea cea bună“. Ines Conradi a plecat din țara natală pentru un job bine plătit în București, la o multinațională, pe postul de consultant de management.

 Într-un interviu acordat unei publicații europene, Maren Ade a mărturisit că, pentru a contura personajul feminin, s-a întâlnit cu foarte multe femei din străinătate care lucrează în București. Ce a impresionat-o? Modul în care trăiesc ele aici, că li se pare destul de greu să se adapteze. Viața în corporație nu e deloc ușoară. Clasicul program de lucru de dimineața până seara, cu pauze lungi, la prânz, pe care ți le iei cu ceilalți colegi de serviciu, toate acele evenimente pentru petrecut timpul liber în echipă, deși par a crește fericirea angajatului, tot ce fac este să crească productivitatea corporației. Cam așa arată și viața lui Ines Conradi.

Pentru a petrece mai mult timp cu fiica sa și, mai ales, pentru a se convinge că e bine, fericită, Winfried Conradi se urcă-n avion să-i facă o vizită surpriză. El îl inventează pe Toni Erdmann, un businessman cu perucă și dinți falși. Astfel, în rolul lui Erdmann, el se putea strecura în multinaționala în care lucrează Ines. Așa, ajunge la întâlnirile profesionale ale fiicei, pretinde că e „life coach“-ul șefului ei, inventează tot soiul de povești mai mult sau mai puțin stupide. E eroul-clovn care strânește râsul celor din jur, dar care urlă de disperare pe dinăuntru. E cel care strigă mut, că, decât să fii un sclav cu opțiuni limitate, mai bine să fii un om liber care să aibă timp să și-l petreacă cu cine vrea și cum vrea „Unde ai văzut tu oameni care să se bucure? Să fie fericiți? Sau să trăiască cu adevărat?“ e una din replicile pe care Ines i le va da tatălui său.

Din distribuție mai fac parte și actorii români Vlad Ivanov, Ingrid Bisu, Alexandru Papadopol și Victoria Cociaș. 

Lungmetrajul lui Maren Ade, filmat aproape integral în România, este singura peliculă lansată în 2016 inclusă recent în TOP 100 cele mai bune filme ale secolului 21 de către BBC Culture.

Nominalizări pentru cel mai bun film străin

– En man som heter Ove / A Man Called Ove (Suedia)

– Under Sandet / Land of Mine (Danemarca)

– Tanna (Australia)

– Forushande / The Salesman (Iran)

– Toni Erdmann (Germania)