Ulterior, omul de afaceri a diversificat gama de produse. Şi a început să deschidă câte 2-3 magazine pe an. Acest ritm accelerat de extindere a continuat până în 2003-2004, când a început să vândă francize. “În 2004 am semnat 11 contracte pentru parteneriate. O franciză o vindeam cu 3.000 de euro”, ne-a spus Cardoş. Tot în acea perioadă a schimbat numele companiei şi a ales denumirea : Agroland. Astăzi, reţeua de magazine a ajuns la un număr de 250 de unităţi, din care 37 sunt proprii. Tocmai, că lanţul de magazinul a ajuns la un număr impresionant de acum 3 ani Cardoş nu a mai vândut francize. La un moment dat avea peste 50 de parteneri. Magazinele sale se adresează micilor fermieri, dar nu i-a neglijat nici pe agricultorii mari din România. “Magazinele noastre nu se adreasează marilor fermieri, aceştia vor să fie vizitaţi acasă de aceea mergem noi la ei”, ne-a mai spus Cardoş.

Timişoreanul spune că a pierdut mulţi bani la început, dar a continuat să investească în business-ul său. Astfel, a ajuns să aloce sute de mii de euro anual pentru logistică, depozitare şi sisteme informatice. “1,5% din cifra de afaceri anuală o alocăm pentru investiţii”, ne-a mai zis Cardoş.

Despre Puiul Rustic

Cel mai important proiect pentru Horia Cardoş, directorul general şi fondatorul Agroland, în 2015 este lansarea “Puiului Rustic” prin care intră pe piaţa de carne de consum.

Din februarie 2015, Agroland este prezent cu carne de pasăre, sub brandul “Puiul rustic”, în magazinele Cora şi Carrefour din principalele oraşe din ţară: Bucureşti, Constanţa sau Braşov.

“Ştiu că este o piaţă aglomerată, dar noi credem că produsul nostru se va vinde deoarece puiul comercializat de noi este crescut cel puţin 63 de zile, aceasta este limita impusă de UE pentru păsările bio. Totodată puiul se dezvoltă pentru 5 săptămâni în aer liber şi nu conţine antibiotice”, a susţinut Cardoş într-o conferinţă de presă.

În decembrie 2014, Agroland a alocat 30.000 de euro pentru o fermă  parteneră unde a crescut 2.500 de păsări pe care le-a sacrificat zilele trecute pentru a fi prezenţi în hipermarketuri. În acest an, timişoreanul vrea să mai închidă parteneriate cu alţi 25 de fermieri pe care să-i finanţeze cu echipamente, furaje şi păsări. Colaborarea poate fi încheiată în următoarele condiţii:

Fermierii să aibă un adăpost de 400 de metri pătraţi.

Agricultorii să aibă o densitate de 11 păsări pe metru pătrat, astfel încât să nu crească mai mult de 4.400 de păsări.

Un fermier să deţină maximum 4 ferme de astfel de dimensiuni.

Pentru finanţarea unei astfel de ferme este necesară o investiţie de 25.000-30.000 de euro. Dar un agricultor îşi poate amortize investiţia în circa trei ani, având în vedere că o fermă poate obţine venituri de 40 de euro/metru pătrat.

Omul de afaceri va aloca circa 400.000 de euro pentru achiziţionarea şi dotarea primelor ferme de mici dimensiuni. În următorii trei ani, Agroland vrea să ajungă la un parteneriat cu 100 de ferme. Antreprenorul mai vrea să mai investească în două ferme proprii, una cu 16.000 de păsări şi alta cu 8.000 de păsări.

Business-uri în IT

Pe lângă afacerea din agricultură, Cardoş a mai cohetat şi cu lumea IT&C. A început să dezvoltat o reţea de magazine cu telefoane mobile în noiembrie 2000. În scurt timp a ajuns la un lanţ de 20 de magazine pe care l-a vândut destul de profitabil,în 2008, deşi nu a vrut să ne dezvăluie valoarea tranzacţiei. Anul trecut, antreprenorul s-a mai implicat într-o altă afacere IT, în care partenerul său se ocupă de toate activităţile firmei din cele 10 ţări.