DNSC transmite că nu are atribuții în zona dezinformării
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a clarificat că instituția nu are atribuții în combaterea dezinformării, ci se concentrează exclusiv pe aspectele legate de securitatea cibernetică.
Declarația a fost făcută de Mihai Rotariu, coordonatorul Direcției Comunicare, Marketing și Media al DNSC, în contextul discuțiilor despre utilizarea unor practici controversate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România.
„În ceea ce priveşte Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, dacă ne uităm pe atribuţiile sale, vedem că nu are atribuţii în zona dezinformării. Noi nu putem face o analiză a unor elemente, a unor articole, a unor informaţii din mediul online care nu reprezintă elemente din atacurile de securitate cibernetică”, spune Rotariu.
Rolul DNSC în securitatea cibernetică
DNSC este o autoritate civilă responsabilă pentru protecția spațiului național civil în domeniul securității cibernetice. Conform atribuțiilor sale, DNSC se ocupă de integritatea, disponibilitatea și confidențialitatea datelor afectate de atacuri cibernetice. Cu toate acestea, instituția nu analizează informații, articole sau declarații din mediul online care nu sunt legate de securitatea cibernetică.
„Dacă vorbim, spre exemplu, de acţiuni care afectează integritatea, disponibilitatea ori confidenţialitatea datelor, da, e vorba despre atacuri cibernetice, dar în rest nu putem să luăm măsuri cu privire la ceea ce spune un candidat, ceea ce propagă un candidat şi aşa mai departe. Cred că sunt alte instituţii ale statului abilitate în această zonă”, a explicat Mihai Rotariu.
DNSC colaborează cu alte instituții ale statului care au atribuții în zonele conexe, dar nu se implică direct în gestionarea dezinformării sau a altor aspecte legate de campaniile electorale.
În contextul alegerilor prezidențiale, au apărut informații conform cărora unii candidați ar fi utilizat „ferme de troli” și conturi false pentru a-și promova campaniile pe platformele de socializare. Aceste practici au stârnit îngrijorări privind influențarea opiniei publice și transparența procesului electoral.
Controverse legate de alegerile prezidențiale
Pe de altă parte, candidații Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu au depus cereri la Curtea Constituțională a României (CCR) pentru anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale, invocând nereguli în procesul electoral.
Cristian Terheș, candidat din partea Partidului Național Conservator Român, a obținut 1,04% din voturi, iar Sebastian Constantin Popescu, reprezentant al Partidului Noua Românie, a obținut 0,16%. Cererile lor au fost înregistrate pe 27 noiembrie și urmează să fie soluționate de CCR.
După ce CCR va soluționa cererile de anulare și va valida rezultatele primului tur, campania electorală pentru turul al doilea va începe pe 29 noiembrie. Al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 8 decembrie, va decide președintele României.
