Percepția investitorilor asupra riscului suveran al României s-a deteriorat abrupt în martie și aprilie, țara noastră fiind singura din regiune care se confruntă cu o astfel de situație. Și asta înainte de retrogradarea ratingului de țară în categoria ”junk”.
În ciuda declarațiilor triumfaliste ale ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, cu privire la modul în care a gestionat trecerea României prin pandemia COVID-19, România este singura țară din regiune aș cărui risc de țară a crescut semnificativ în lunile martie și aprilie.
Astfel, cotațiile titlurilor CDS (Credit Defaul Swaps) au înregistrat o creștere importantă în luna aprilie 2020, în comparație cu luna precedentă, după ce și în martie perspectiva investitorilor asupra riscului suveran de țară al României a suferit o depreciere majoră.
Percepția investitorilor se deteriorează
Cotațiile titlurilor CDS au atins în aprilie o valoare medie de 131 puncte de bază. În plus, în martie și aprilie, a fost consemnată o creștere a discrepanței pentru randamentele titlurilor pe termen scurt și lung, asociate României, fapt ce poate fi de asemenea interpretat ca o deteriorare a percepției investitorilor în riscul suveran al țării nostre.
Pentru comparație, în alte țări din regiune, precum Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria, cotațiile titlurilor CDS au înregistrat o ușoară creștere în martie, prima lună în care s-au făcut resimțite efectele pandemiei COVID-19 asupra economiilor europene.
Însă, în timp ce pentru România riscul de țară a continuat să se degradeze abrupt, culminând cu un vârf consemnat în aprilie, pentru cotațiile CDS, în celelalte țări situația s-a păstrat liniară, așa cum se poate vedea în graficul prezentat în Buletinul lunar al ASF.
Cele mai mari dobânzi
Trebuie menționat că CDS-urile sunt instrumente derivate de pe piața de capital care permit transferul riscului de credit. Astfel, cel care vinde un CDS – credit default swap – se obligă să acopere pierderile atunci când debitorul intră în incapacitate de plată.
La nivelul unui stat, CDS-urile reflectă prețul riscului de țară. În consecință, cu cât CDS-urile cresc, cu atât costul de finanțare al țării se majorează.
De precizat că piața pe care se tranzacționează aceste contracte nu este reglementată.
Potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană – BCE, România se împrumută de pe piețele externe ce cel mai mare cost al împrumuturilor din Uniunea Europeană.
Ratele de dobândă pe termen lung ale României sunt de 4,83%, în comparație cu 1,28% – Cehia, 1,46% – Polonia, 0,2% – Bulgaria sau 0,05%- Austria.
Iar faptul că investitorii nu mai sunt dispuși să finanțeze țara noastră decât în schimbul unor dobânzi uriașe este un alt semnal al deprecierii încrederii acestora și al creșterii riscului suveran de țară.
Deprecierea ratingului de țară
O dată cu iminenta depreciere a ratingului de țară al României de către agenția internațională Standard & Poor’s în categoria nerecomandată investitorilor – ”junk”, se așteaptă o explozie a dobânzilor la care statul român se va mai putea împrumuta de pe piețele externe.
Îngrijorarea pentru capacitatea României de a-și asigura necesarul de finanțare este cu atât mai mare cu cât Finanțele țării s-au depreciat simțitor ca urmare a pandemiei de COVID-19, dar și în perioada ce a precedat starea de urgență, respectiv ianuarie-martie 2020.
Trebuie precizat că ultima ieșire a ministrului de Finanțe pe piețele externe s-a soldat cu un împrumut de 3,3 miliarde euro pe maturități de 5, respectiv 10 ani, suma aferentă dobânzilor pe care românii le vor plăti pentru aceste împrumuturi ajungând la 1 miliarde de euro.
Adică 30% suplimentar în valoare globală la final.
România, sub spectrul falimentului?
Necesarul de finanţare al României depăşeşte 10% din PIB în 2020, situându-se la peste 130 de miliarde de lei, din care 85 miliarde deficit bugetar şi 44 miliarde soldul datoriei externe, arată Ionuţ Dumitru, economistul- şef Raiffeisen Bank.
Datoria externă va creşte anul acesta la peste 40% din PIB, după cum estimează specialiştii, iar România se împrumută acum la dobânzi mai mari cu circa 184 de puncte de bază decât cele de dinainte de criză.
Iar Comisia Europeană anticipează, în previziunile economice de primăvară, că datoria publică a țării noastre va urca la 46,2% din PIB, în 2020 și, atenție, la 54,7% în 2021, adică foarte aproape de pragul de 60%, considerat de unii economiști ca fiind nesustenabil, pentru o țară cu capacitatea economică a României.
Un stat trebuie să aibă capacitatea de a-și finanța datoria publică, și mai ales de a face acest lucru la dobânzi care permit rostogolirea ei pe termen lung.
Când acest lucru nu se mai întâmplă, statul respectiv riscă să intre în faliment.
