Mediul privat este pregătit pentru demararea unor mari proiecte de infrastructură în parteneriat cu statul. Mai rămâne doar ca factorul politic să vrea cu adevărat acest lucru
Băncile au bani, mediul de afaceri este pregătit, legea poate fi modificată pentru a permite demarararea unor proiecte importante de infrastructură în parteneriat public-privat, acestea sunt concluziile seminarului „PPP in Romania: A Road Map to Partnership“, organizat de International Project Finance Association (IPFA) în parteneriat cu AON România, NNDKP, BCR şi revista Capital. În acest moment, mingea pare să se afle în terenul statului, care trebuie să vrea cu adevărat să demareze astfel de proiecte.
„Cel mai adesea, se crede că voinţa politică şi forţa administrativă pot face orice şi, pe rând, proiectele se dezechilibrează economic şi eşuează cu costuri foarte mari – financiare şi, mai ales, de credibilitate. Parteneriatul public-privat înseamnă însă, în primul rând, o asociere bazată pe interese comerciale complementare, iar fezabilitatea economică a proiectelor, capacitatea acestora de a primi finanţare privată presupun structurarea şi calibrarea corectă a proiectului şi a contribuţiilor celor doi parteneri în cadrul cooperării lor“, crede Adriana Ioana Gaspar, partener senior la casa de avocatură NNDKP.
Despre finanţarea privată, Ioana Gheorghiade, directorul diviziei Project Finance a BCR, bancă ce se arată interesată de finanţarea acestor proiecte, spune: „aşteptarea noastră este ca cel puţin unul dintre proiectele lansate acum de către Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine să se materializeze într-un contract de concesiune semnat şi în curs de implementare. Pentru aceasta este absolut necesar să se ţină seama de cerinţele de bancabilitate exprimate atât de către băncile comerciale, cât şi de către instituţiile financiare internaţionale (BEI, BERD).“
Jaap Veenenbos, director al Departamentului de Risk Control & Engineering în cadrul firmei de asigurare şi gestionare a riscurilor AON, este de părere că un proiect de genul Autostrăzii Transilvania poate fi gata în trei-patru ani în sistem PPP. Dacă toate părţile ştiu ce trebuie făcut, PPP-urile durează oricum mult. Nu vă gândiţi că autostrada A3 va fi contractată în acest an, durează cel puţin un an oferta publică şi va lua 2-3 ani să fie construită, dar vor urma 25 de ani de operare“, a explicat Veenenbos. De altfel, toate părţile prezente la conferinţă spun că e fezabil ca în următorii câţiva ani un proiect de amploare să fie gata în sistem PPP. „Dacă ne abţinem să repetăm greşelile noastre şi ale altora, am putea avea chiar mai multe proiecte finalizate în cursul următorilor cinci ani“, conchide Ioana Gaspar. Statul, prin ministrul marilor proiecte, Dan Şova, şi-a exprimat disponibilitatea de a relua construcţia autostrăzii Comarnic- Braşov în parteneriat public-privat. Alte două proiecte sunt pe lista scurtă.