Prăbușirea intelectuală a României comuniste
Masele au întotdeauna tendința să idealizeze trecutul pentru că prezentul pare cenușiu și plin de obligații, mai ales că greutățile sunt amplificate de presa națională, mereu dornică să genereze senzaționalul prin care oamenii să fie lipiți de ecranele colorate.
Datele statistice ale statului comunist arătau amploarea prăbușirii economice, chiar dacă autoritățile erau dornice să ascundă adevărul cu orice preț. Anuarul statistic din 1985 avea și o rubrică dedicată producției de carte în România socialistă și se poate afla că în anul 1980 au fost introduse în depozitul legal 7.350 de cărți și broșuri.
Se observă aici politica interesantă a liderilor comuniști de a include în calcule broșurile ce aveau un număr redus de pagini și valoare științifică foarte redusă. Anul 1984 a fost marcat de apariția a doar 5.632 de titluri, broșurile ideologice fiind și aici prezente.
Tirajul s-a prăbușit până la 64.608.000 exemplare, adică erau mai puține decât în anul 1965, mereu ales drept reper pentru a sublinia măreția unei adevărate Epoci de Aur. Atunci au fost imprimate 69.684.000 de volume de diferite dimensiuni.
Statul român acorda o atenție deosebită literaturii
Statul român acorda o atenție deosebită literaturii pentru că putea să inoculeze minunile propagandei de partid și au fost tipărite peste 30.000.000 de exemplare. Se adăugau 5.480.000 de unități dedicate Științelor și problemelor sociale, adică aici era aproape numai propagandă comunistă.
Istoria și Geografia, chiar dacă aveau un potențial real în a influența gândirea populației, au fost neglijate și au apărut numai 280 de titluri și tirajul era de numai 3.298.000 de cărți și broșurele în 1984. Scăderea era evidentă față de cele 5.924.000 din 1980.
Plata datoriei externe a dus la economii drastice în domeniul științific și a fost normal ca România socialistă să rămână în urmă la capitolul cunoaștere. Fuga peste graniță a intelectualilor a amplificat dezastrul și țara a ajuns un fel de mare muzeu în aer liber.
