Sa incepem cu vestile bune. Prin cotarea FOA pe Rasdaq, pagubitii SAFI-FMOA din 1996 isi pot recupera, cel putin teoretic, o parte din banii depusi, tranzactionand certificatele de investitor, prin intermediul unui SVM, pe piata extrabursiera RASDAQ. Pretul pe care il vor putea obtine pe aceste certificate (devenite acum fractiuni de titluri la noul fond) nu va fi in nici un caz cel de la data cumpararii lor cu mai bine de trei ani in urma, ci unul stabilit pe baza raportului dintre cerere si oferta existent pe piata la data tranzactionarii.
Concret vorbind, daca vor vrea sa-si vanda titlurile FOA, investitorii la fostul fond mutual vor trebui sa faca doua drumuri. Primul dintre acestea la Registrul Roman al Actionarilor, acolo unde vor obtine certificarea detinerii de actiuni FOA. Al doilea, la o societate de valori mobiliare. Prin intermediul acesteia vor putea vinde aceste actiuni pe piata Rasdaq fie la un pret fixat de detinator (caz in care acesta va trebui sa astepte pana cand vor exista cumparatori daca pretul este mai mare decat cel de pe piata), fie la pretul de piata din ziua tranzactionarii.
Exemplificand, vom spune ca in a doua zi de tranzactionare efectiva, actiunile FOA s-au vandut la un pret mediu de 10.774 lei, desi valoarea nominala de intrare pe piata a fost de 27.141. Tinand cont de devalorizarea leului in cei aproape patru ani, cei care au vandut titluri FOA la 10.000 lei au recuperat in realitate doar 5% din valoarea investitiei din aprilie 1996. Mai putin previzibil este insa viitorul noului fond cu capital de risc, daca tinem seama de nenumaratele procese cu care se confrunta administratorul SAFI Invest. Istoria este deja cunoscuta.
In aprilie 1996, ca urmare a introducerii de catre CNVM a unui nou mod de calcul al activului net pentru fondurile mutuale, valoarea unitara a Certificatului de Investitor FMOA a scazut cu 45,12%. Ca urmare, administratorul SAFI s-a confruntat cu masive cereri de retragere, fapt ce a determinat blocarea financiara a fondului, din lipsa de lichiditati.
A doua consultare
naste controverse
Declansarea, in iulie 1996, a procedurii de consultare a investitorilor in legatura cu viitorul FMOA a avut ca rezultat decizia acestora de continuare a activitatii FMOA in varianta fond deschis de investitii cu posibilitatea onorarii treptate a retragerilor. Auditul a fost asigurat de Coopers& Lybrand, iar aceasta varianta a avut adeziunea a 73,01% din voturile valabil exprimate. Solutia s-a dovedit doar una de compromis. Un an mai tarziu, in august 1997, ca urmare a scaderii gradului de lichiditate sub nivelul admis de lege, Consiliul de incredere al SAFI Invest decide sistarea primirii cererilor de retragere contra numerar.
Decizia a avut ca efect declansarea unei a doua consultari prin posta a celor 100.098 de investitori detinatori de titluri de participare in circulatie. Pe langa variantele vechi – fond deschis de investitii, societate de investitii si lichidare, la propunerea CNVM (163/ 29.04.1998) este introdusa si una noua, respectiv fond inchis cu capital de risc avand ca baza legala Ordonanta nr. 20/1998. Rezultatele consultarii s-au facut publice in 1999. Din datele oficiale ale CNVM, 58,67% din totalul investitorilor votanti reprezentand 62,84% din activul detinut de acestia au optat pentru transformarea FMOA in FOA, respectiv din fond deschis de investitii in fond inchis cu capital de risc. Ultimii pasi, transformarea efectiva conform Regulamentului nr. 5/1999 si tranzactionarea titlurilor noului fond pe piata extrabursiera Rasdaq au adus situatia fondului la zi.
Si acum urmeaza vestile mai putin bune. Atat noul fond cotat pe Rasdaq, cat si administratorul acestuia, SAFI Invest, sunt contestati in justitie in nenumarate procese, cele mai importante dintre acestea fiind cele intentate de investitorii FMOA membri ai ANPI (Asociatia Nationala de protectie a investitorilor).
In cel mai important dintre ele, tinand cont de situatia actuala, este contestata modalitatea in care a avut loc consultarea investitorilor atunci cand s-a luat decizia transformarii FMOA in fond cu capital de risc, membrii ANPI cerand anularea transformarii, revenirea la vechea formula si o noua consultare a investitorilor in alte conditii. Daca procesul aflat acum pe rol la Judecatoria sectorului 1 va da castig de cauza investitorilor, exista, cel putin teoretic, posibilitatea ca tranzactiile de pe Rasdaq sa fie declarate nule, ceea ce ar putea complica si mai mult dosarul SAFI. Argumentele investitorilor, membri ai ANPI in acest proces, se refera in principal la faptul ca dintre cei peste 100.000 de detinatori de titluri FMOA au raspuns la scrisori doar 21,8%, acestia detinand 30,3% din numarul titlurilor aflate in circulatie.
Pe de alta parte, acestia din urma au votat doar in proportie de 58,67% pentru fond cu capital de risc, ceea ce inseamna ca, din totalul investitorilor, numarul celor care au ales aceasta solutie reprezinta ceva mai mult de 10 %. Procesele cu care se confrunta SAFI au determinat
ANSVM sa amane o decizie privind cotarea pe Rasdaq a FMOA pana la pronuntarea instantelor de judecata. CNVM nu a tinut cont de acestea, luand decizia de cotare in ciuda tuturor proceselor.
CNVM refuza
sa dea informatii
Ramasa fara dreptul de autoreglementare, institutia condusa de Valeriu Velciu nu are prea multe alternative. „Legal, spune pressedintele ANSVM, pe o piata privata decizia o ia o comisie de listare. CNVM nu este comisie de listare”.
Contactand institutia de reglementare, ne-am lovit de lipsa totala de cooperare a angajatilor acesteia. La CNVM, ca si la SAFI, nu se dau informatii privind acest subiect. „Discutam pe orice tema doriti dupa ora 16.00”, ne-a dat o speranta Ioan Teodorescu, seful Departamentului de reglementare a pietei. Domnia sa a evitat insa sa precizeze un lucru. Acela ca dupa ora 16.00 nu va mai fi de gasit pentru ca i s-a incheiat programul.