Neimpozitarea veniturilor din dobånzi, a dividendelor reinvestite şi bonificaţia pentru plata anticipată a taxelor reprezintă mai degrabă măsuri de imagine decåt de relaxare fiscală.

Prezentată de Guvern ca parte a „programului de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă“, modificarea Codului fiscal aduce mai puţine beneficii decåt ar părea la prima vedere.

Scutirea de impozit a veniturilor din dobånzi pentru depozitele la termen este tardivă, în condiţiile în care tot mai multe persoane au optat pentru alte tipuri de instrumente de economisire care sunt deja neimpozitate: depozitele la vedere şi conturile curente. La råndul lor, băncile au recurs la metode inventive care au transformat aceste instrumente, atribuindu-le caracteristicile unor conturi curente. În acest mod, clienţii pot obţine venituri fără a fi afectaţi de plata impozitului de 16%. Din acest motiv, conturile curente au ajuns să concureze puternic depozitele la termen, după cum reiese şi din statisticile BNR, potrivit cărora ponderea celor dintåi în totalul depozitelor a crescut în septembrie 2008 cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Neimpozitarea dobånzilor în cazul depozitelor la termen va scăpa băncile de stresul de a redenumi conturile de economisire şi de a le face similare conturilor curente pentru a nu fi nevoite să dea explicaţii Fiscului de ce nu au reţinut impozitul de 16%“, explică Emilia Dragu, partener TaxHouse.

Neimpozitarea se va aplica pentru toate veniturile realizate din dobånzi anul viitor, indiferent de data la care au fost constituite depozitele şi va fi valabilă atåt pentru rezidenţi, cåt şi pentru nerezidenţi. „Nerezidenţii din UE sunt oricum scutiţi de impozit în Romånia, prin «Saving Directive», şi plătesc impozitul în ţara de origine. Noutatea este că vor fi scutiţi şi nerezidenţii din state terţe“, arată Emilia Dragu, precizånd că măsura ar putea avea ca beneficiu reducerea costurilor pentru bănci, care nu vor mai fi nevoite să inventeze o multitudine de produse şi tipuri de conturi care să se încadreze la venituri neimpozabile.

Politica fiscală în privinţa dobånzilor a fost inconsecventă, încă de la introducerea impozitării depozitelor la termen, la 1 ianuarie 2004. La acea vreme, impozitul a fost fixat la un nivel simbolic de 1%. După introducerea cotei unice, impozitele pe veniturile din dobånzi au urcat la 10% şi, apoi, la 16%, în spiritul „unificării“ cotei unice, cu toate că alte venituri din investiţii, cum ar fi cåştigurile din titluri de valoare deţinute mai mult de un an, au fost impozitate, în continuare, cu 1%. Incoerenţa strategiei în privinţa impozitării dobånzilor a avut ca urmare reorientarea către economisirea în conturile curente. Finanţele constată acum că sunt dezavantajate de ponderea tot mai mare a conturilor curente în portofoliul băncilor care nu pot cumpăra titluri de stat dacă nu deţin un volum suficient de depozite la termen.

Neimpozitarea dividendelor reinvestite este inutilă

O altă măsură de relaxare ar trebui să fie şi neimpozitarea dividendelor reinvestite anul viitor „în scopul păstrării şi creşterii de noi locuri de muncă pentru dezvoltarea activităţii persoanelor juridice“, după cum prevede modificarea Codului fiscal.  „Efectul (de neplată a impozitului n.r.) este acelaşi în cazul în care o companie decide să nu repartizeze profitul pentru anul următor, prin urmare să nu distribuie dividendele. Evident, dacă dividendele nu sunt distribuite, nu este necesară plata impozitului“, spune partenerul TaxHouse. Măsura nu îşi găseşte justificarea în această situaţie, pentru că este puţin probabil ca firmele care intenţionează să-şi reinvestească dividendele să le distribuie anterior. „Nu va fi scutit de impozitare profitul reinvestit, cum s-ar putea înţelege, ci dividendele care oricum erau scutite dacă în loc să fie plătite acţionarilor erau păstrate de societate“, precizează Emilia Dragu. Şi bonificaţia de 5% din valoarea taxelor plătite cu cel puţin zece zile înaintea termenului legal este aparent atractivă, dar s-ar putea dovedi greu de obţinut în practică. Companiile vor fi nevoite să îşi aplice singure bonusul, diminuånd cu 5% suma pe care o vor vira în trezorerie. Excepţie vor face impozitele cu reţinere la sursă (impozit pe venit şi contribuţii de asigurări) şi accizele.

Ordonanţa de urgenţă prevede însă că bonificaţia va fi restituită bugetului cu tot cu majorări de întårziere dacă inspecţia fiscală va constata că suma plătită a fost calculată greşit. Mai mult, măsura punitivă se va aplica inclusiv firmelor care vor constata singure erorile şi vor dori să plătească sumele. Din cauza legislaţiei care nu stabileşte un plafon în cazul erorilor de plată, inspectorii fiscali pot stabili că, pentru o diferenţă de un leu, se pierde facilitatea, spune consultantul TaxHouse.

Prevederile Codului fiscal vor intra în vigoare la 1 ianuarie anul viitor.

«Neimpozitarea dobånzilor depozitelor la termen va scăpa băncile de stresul de a redenumi conturile de economisire, pentru a nu da explicaţii de ce nu au reţinut impozitul.»
Emilia Dragu, partener TaxHouse

EVOLUŢIA IMPOZITULUI PE VENITURI DIN DOBÂNZI

• Primul an în care s-au aplicat impozite pe veniturile obţinute din dobånzi în Romånia a fost 2004. La acea vreme, impozitul era de numai 1%.

• La 1 ianuarie 2004, s-a introdus impozitarea veniturilor din dobånzi pentru depozitele la termen, depozitele la vedere şi conturile curente fiind neimpozabile.

• la 1 iunie 2005, impozitul a fost majorat la 10% pentru depozitele constituite ulterior acestei date, totodată se aplică impozit şi pentru depozitele la vedere şi conturile curente ale căror dobånzi depăşesc ratele dobånzii de referinţă de pe piaţa interbancară pentru depozitele la o lună.

• La 1 ianuarie 2006, impozitul este mărit la 16% pentru depozitele constituite ulterior acestei date.

• Se reintroduce neimpozitarea tuturor depozitelor la vedere şi a conturilor curente indiferent de nivelul dobånzii.

• La 1 ianuarie 2009, veniturile din dobånzile pentru depozitele la termen vor deveni neimpozabile.