intr-o lume a consumatorilor, i care productia a trecut pe locul doi, hotaritoare pentru succesul economic este asigurarea pietelor de desfacere, astfel ca mecanismele de stimulare a exporturilor devin tot mai sofisticate si diversificate. in unele cazuri, se acorda facilitati chiar prin abateri de la principiile economice ale avantajului economic comparativ, pe care s-au cladit institutii ca Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT) sau Organizatia mondiala a Comertului (WTO). Ele declanseaza mari pasiuni si implica imense interese, asa cum dovedeste evolutia negocierilor SUA – UE i privinta politicilor comerciale agricole.
Dupa esecul Conferintei de la Seattle, care ar fi trebuit sa ia i discutie o serie de obstacole netarifare si masuri protectioniste mentinute i comertul international cu produse agricole si servicii, se evita reluarea discutiilor la masa verde, disputele asupra pirghiilor de subventionare continuind isa, de o parte si de alta a Atlanticului.
Uniunea Europeana a fixat 1 noiembrie 2000 data limita pentru reformarea programului american de subventionare a exporturilor americane de produse agricole (cunoscut sub numele de Foreign Sales Corporation) sau, cel putin, limitarea, itr-o prima etapa, a subventiei la sase miliarde de dolari. Raspunsul de peste Ocean il constitue sanctiunile impuse de SUA la importul, din tarile UE, de carne de vaca, tratata cu hormoni si cel de banane. Acest exemplu poate fi de referinta pentru ceea ce s-a itimplat cind a fost vorba de recapitalizarea Eximbank Rominia, banca prin care se desfasoara programul financiar de stimulare a exporurilor rominesti. La recomandarea FMI, i acest an, au fost anulate din bugetul de stat cele 150 de miliarde de lei prevazuti pentru capitalizarea Eximbank. Aceasta banca, creata dupa modelul institutiilor cu acelasi nume din SUA, Japonia etc. cu functii similare, nu isi mai poate ideplini i prezent unele atributii, din lipsa de fonduri.
Mecanismul actual de sprijinire a exporturilor rominesti este incomplet, i sensul ca statul nu poate prelua decit o mica parte din riscurile asumate uzual de sistemele nationale de asigurare si mobilizare a creditelor de export. Ca urmare, exportatorii nostri sunt pusi itr-o situatie defavorizata fata de concurenta, fiind chiar eliminati de pe anumite piete sau din anumite tipuri de operatiuni, cum sunt exporturile complexe.
„Serviciu credincios” la export
Mecanismul de stimulare intervine pe itregul flux de derulare a unei operatiuni de export, icepind cu etapa precontractuala si pina la livrarea si icasarea contravalorii marfii. Prin Legea bugetului de stat pe acest an, au fost alocate fonduri numai pentru stabilizarea ratei dobinzii la creditele pentru productia de export si exportul propriu-zis, i cuantum de 350 miliarde lei, si 150 miliarde lei pentru sustinerea exporturilor complexe, cu ciclu lung de fabricatie. Au ramas astfel descoperite o serie de activitati vitale pentru desfasurarea la nivelul uzantelor internationale a exporturilor, cum sunt: finantarea si refinantarea exportului, activitate legata de recapitalizarea Eximbank si de existenta disponibilitatilor pentru refinantarea bancilor comerciale care crediteaza exportatorii.
Este vorba, apoi, de largirea ariei de riscuri asigurate si, corespunzator, extinderea ariei de export i zone cu risc de tara sporit (spre Est), de sprijinul care trebuie acordat de stat participarii firmelor rominesti la licitatiile internationale, respectiv plata anticipata a garantiilor de iscriere, a garantiilor de avans si de buna executie. Creditele ieftine la export presupun resurse bugetare la dispozitia Eximbank pentru acoperirea bonificatiilor de dobinda. in termeni reali isa, fondurile bugetare alocate acestui scop au scazut i ultimii cinci ani (1994 – 1999) cu 50%, cu influente corespunzatoare asupra competitivitatii exportului, dat fiind nivelul ica ialt al dobinzilor active. Pentru eliberarea garantiilor, bancile comerciale solicita exportatorilor depozite colaterale la nivel de 100% din valoarea garantiei, iar filialele bancilor straine din tara au instituit plafoane valorice i raporturile cu firmele rominesti. Sunt si cazuri i care partenerii externi nu accepta garantia statului romin sau a bancilor rominesti, i acest caz fiind necesare depozite i bancile straine pentru eliberarea garantiilor.
in practica exporturilor de masini, echipamente si instalatii la cheie, a devenit uzanta curenta acordarea de credite de catre furnizor cumparatorului (credit furnizor). Incapacitatea de aliniere la aceste uzante din comertul international face ca tocmai produsele complexe, cu valoare adaugata mare, sa fie scoase treptat de pe pietele de export.
Sunt isa si o serie de servicii, necesare i faza precontractuala a exportului, pe care Eximbank si filialele sale teritoriale le furnizeaza la cerere, cu privire la riscul operatiunilor comerciale pe diferite piete, consultanta cu privire la stabilirea clauzelor i contractele de comert international (mod de asigurare a platii, de consolidare a preturilor), alegerea bancilor agreate pe diferite piete, zone, parteneri comerciali potentiali. Pentru a atinge, la sfirsitul acestui an, un volum al exporturilor de 10 miliarde USD, de ce nu am acorda si noi, unor exportatori de succes, distinctii ca Ordinul National „Serviciu Credincios”, i rang de comandor, cum se itimpla anual i Marea Britanie ?