Conform sondajelor vechi de cativa ani, dar si celor recente, din iunie 2005, intreprinzatorii au aceleasi probleme arzatoare dintotdeauna: “Coruptia, birocratia, accesul la creditare, acestea sunt problemele reale ale IMM-urilor”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Slabe sanse ca problemele amintite sa fie rezolvate in curand. In schimb, autoritatile de resort pierd luni de zile cu elaborarea unor programe si strategii care abordeaza acest domeniu la un nivel abstract. La sase luni dupa schimbarea Guvernului, reprezentantii mediului de afaceri sunt bulversati si nu simt nici o imbunatatire a climatului in care-si desfasoara activitatea. “In afara de programul de guvernare, nu avem nimic, nici o strategie coerenta. Mediul de afaceri este ostil”, spune Adrian Izvoranu, presedintele Confederatiei Patronale a Industriei Serviciilor si Comertului din Romania.

Paradoxal, chiar reprezentantii institutiilor de resort admit ca masurile adoptate nu sunt nici adecvate, nici suficiente. Cand vine vorba de responsabilitatea pentru aceste masuri, vinovatii sunt intotdeauna altii. “Toate guvernele, incepand de prin ‘94, au vorbit despre IMM-uri. Cand vine vorba insa de materializarea vointei politice, lucrurile sunt foarte vagi”, spune Eugen Ovidiu Chirovici, presedintele Agentiei Nationale pentru IMM si Cooperatie (ANIMMC). Aceasta institutie este, teoretic, principalul pion al aparatului de stat in relatia cu intreprinzatorii. Practic, rolul sau este extrem de limitat, din cele peste douazeci de programe declarate putand beneficia numai cateva sute de firme. Chirovici considera ca mai mult de atat nu se poate, ca bugetul limitat al Agentiei este cauza ineficientei masurilor. “Trebuie alocate fonduri suplimentare unora din programele de finantare”, spune Chirovici. Cu alte cuvinte, “de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”.

Din punctul de vedere al intreprinzatorilor, abordarea autoritatilor este usor rupta de realitate. Conform unui sondaj realizat chiar de catre ANIMMC, 45% din firme considera ca “problemele cu care se confrunta sunt intelese in mica masura de catre Guvern. Microintreprinderile s-au pozitionat mai critic fata de celelalte categorii de marime in ceea ce priveste aceasta problema”, releva studiul. Dovada ca microintreprinderile, care formeaza majoritatea companiilor din Romania sunt o enigma pentru guvernanti reiese din atitudinile contradictorii in abordarea acestui segment. Dupa ce au beneficiat de impozit pe venit redus, taxa le-a fost dublata in anul 2005. Nimeni nu este foarte convins de utilitatea acestei masuri. Pentru ca “socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, noi am cerut foarte clar ca, dupa evaluari, sa se revina la cota initiala”, spune Chirovici.
Problema microfirmelor ii roade pe guvernanti intr-atat incat acestea au fost tratate special in cadrul unei noi strategii. Alta decat cele existente, strategia a fost elaborata luna trecuta la departamentul condus de ministrul de stat George Copos. Documentul este denumit “Plan de actiuni pentru dezvoltarea si consolidarea mediului de afaceri in Romania pe perioada 2005-2006”. Aici se mentioneaza, printre altele, ca, pana la sfarsitul lui 2006, se va analiza situatia microintreprinderilor si facilitatile fiscale pe care le-am putea adopta pentru aceste firme, dupa integrarea in UE. La prima vedere, initiativa este laudabila. Practic, nu face decat sa contureze prapastia dintre biroul unde a fost redactata si realitate: este prea tarziu, la finalul lui 2006, pentru o asemenea analiza si, in plus, contine o carenta de fond. In Uniunea Europeana, microintreprinderile nu sunt tratate diferit de celelalte IMM.

Masurile guvernamentale pentru Intreprinzatori

• Prevederile din Planul de Guvernare al Aliantei D.A.


• Documentul “Crearea unui mediu de afaceri deschis si stimulativ pentru dezvoltarea economica” al “Directiei Mediul de afaceri”, aflata sub coordonarea ministrului de stat George Copos


• Documentul “Prioritati pentru consolidarea mediului de afaceri al sectorului IMM si pentru atragerea de investitii straine in Romania – Principalele masuri avute in vedere pentru semestrul al doilea al anului 2005”, sub aceeasi directie guvernamentala


• “Plan de actiuni pentru dezvoltarea si consolidarea mediului de afaceri in Romania in perioada 2005-2006”, Directia Mediul de afaceri


• Stretegia guvernamentala pentru sustinerea dezvoltarii IMM in perioada 2004-2008, realizata de catre ANIMMC


• Zece programe de finantare ale ANIMMC


• Cel putin zece protocoale de colaborare cu alte institutii.



“Toate guvernele au avut o componenta dedicata firmelor mici si mijlocii dar, din pacate, in practica s-a transpus destul de vag.”


Eugen Ovidiu Chirovici,

presedintele ANIMMC






“Foarte putine din problemele identificate anul trecut prin sondajele noastre si-au gasit
rezolvarea pana in prezent.”


Ovidiu Nicolescu,

presedintele CNIPMMR






Comentariu

Ma ofer voluntar

Luna trecuta, a fost discutat in sedinta de guvern, aprobat si publicat “Planul de actiuni pentru dezvoltarea si consolidarea mediului de afaceri in Romania pe perioada 2005-2006”. Documentul este realizat sub coordonarea ministrului de stat George Copos, coordonator al “activitatilor din domeniile mediului de afaceri si intreprinderilor mici si mijlocii”. Aici se mentioneaza, printre altele, ca va fi evaluat “impactul aderarii la UE asupra regimului fiscal existent pentru microintreprinderi (impozit pe venit)” si, de asemenea, pana in trimestrul al doilea 2006, vor fi analizate “facilitatile fiscale acordate acestora si IMM-urilor in statele comunitare si formularea unor propuneri de preluare in legislatia romaneasca”. Ne-am gandit sa acordam o mana de ajutor Guvernului. In privinta impactului aderarii la UE asupra facilitatilor fiscale pentru microfirme, raspunsul este simplu: vor fi eliminate. UE nu face diferente in plan fiscal intre acest segment de firme si IMM-uri, in general.

Aceasta problema fiind rezolvata, trecem la punctul doi. Dupa o scurta documentare pe internet, am aflat cateva masuri pe care statele comunitare le folosesc in sprijinul IMM. Le impartasim si pe acestea guvernantilor. Spre exemplu, Ministerul pentru Inovatie si Tehnologie din Italia acorda subventii pentru investitii IMM-urilor. Mai exista un fond de 60 de milioane de euro, care garanteaza pana la 80% din valoarea imprumuturilor pentru investitii in tehnologie.

In Marea Britanie exista, incepand cu anul 2004, o linie de finantare destinata IMM-urilor care intra in schema de “Payroll Giving”, adica ai caror angajati redirectioneaza un anumit procent din impozitul pe venit datorat statului catre o actiune caritabila. Subventia poate ajunge la 500 de lire sterline.
In Franta, se acorda o suma intreaga de subventii pentru IMM, aprobate de catre Comisia Europeana. Spre exemplu, acestea pot primi pana la 15% din costul total al investitiilor cu crearea de locuri de munca si pana la 33% din costul investitiilor in productie.

Lista poate continua, cu studii si rapoarte publicate in Olanda si Belgia. Este de dorit ca autoritatile sa nu astepte pana la finalul anului 2006 pentru a realiza aceasta analiza, altfel, momentul aderarii la UE ne va prinde pe picior gresit.