Proiectul de act normativ, întocmit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și înaintat spre aprobare Executivului, prevede: ”Se interzice, pe o perioadă de 2 ani, achiziționarea metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea de irigații și de desecări, de tipul componentelor sau părți de componente din ansamble sau subansamble mecanice, hidraulice, electrice și de automatizare”.
După adoptarea actului normativ, achiziţionarea metalelor feroase şi neferoase și a aliajelor acestora, urmează să se facă ”prin prezentarea de către vânzător a actelor de proveniență, din care să rezulte că acestea nu sunt componente sau părți de componente din ansamble sau subansamble mecanice, hidraulice, electrice și de automatizare, utilizate în activitățile de irigații și/sau de desecări”. Pentru persoanele fizice, nerespectarea acestor prevederi vor constitui contravenţii şi se vor sancţiona cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei. Societățile comerciale de colectare a fierului vechi, pe lângă amendă, vor fi sanționate și cu anularea autorizației de colectare. Termenul de doi ani de aplicare a actului normativ va putea fi prelungit  prin hotărâre a Guvernului.
 
Mai bine mai târziu…

Măsura nu este rea, dare ea vine extrem de tîrziu, sistemul national de irigații fiind devalizat sistematic în ultimii 22 de ani, fără ca cineva să fie tras la răspundere pentru acest jaf inimaginabil. Conceput și construit în anii ,70, pe vremea regimului Ceaușescu, sistemul național de irigații acoperea 3,1 milioane de hectare de teren arabil, fiind unul dintre cele mai performante sisteme de irigații din Europa, și nu numai. Începînd cu anul 1990, odată cu fărâmițarea pământului prin retrocedarea terenurilor agricole celor îndreptățiți, instalațiile de irigat au fost devalizate, în scurt timp, sistemul devenind inoperabil.
Au existat mai multe proiecte de reabilitare a sistemului, inclusiv cu fonduri de la Banca Mondială, dar toate au rămas nefinalizate. Azi, cu instalațiile care au supraviețuit jafului, teoretic mai pot fi irigate circa 200.000 de ha, în întreaga țară. Practic însă, anual sunt irigate doar circa 80.000 de hectare. Ministerul agriculturii are un proiect de reabilitare a a sistemului, care ar putea face posibilă irigarea a circa 800.000 de ha, începând cu anul 2014. Pe de altă parte, MADR face demersurile necesare pe lângă Comisia Europeană pentru a primi finanțarea necesară finalizării Canalului Siret- Bărăgan, care ar revitaliza sistemul national de irigații din Estul și Sudul României.
 
Un potențial agricol imens
 
Lipsa irigațiilor s-a făcut simțită inclusiv în scest an, în care seceta a făcut ravagii în întreaga țară. România are în prezent o suprafață agricolă de 14,7 milioane de ha, din care 9,4 milioane ha teren arabil, 3,3 milioane ha pășuni, 1,5 milioane ha fânețe, 218.000 ha de vii, 206.000 ha livezi și pepiniere. Agricultura a avut și are în continuare  un rol important în evoluția economică a României. De exemplu, anul trecut, înregistrând o creștere de peste 16% față de 2010, agricultura a avut cea mai mare contribuție din ultimii ani la realizarea Produsului Intern Brut(PIB).
Este adevărat că, urmare a condițiilor meteorologice  extrem de favorabile,  2011 a fost un an de excepție, cu producții record, în special la păioase, dar și în legumicultură, viticultură și pomicultură. În opinia specialiștilor, teoretic, România ar putea ocupa unul dintre primele locuri din Europa, ca putere agricolă, alături de  Franţa şi Germania, de exemplu, în condiţiile unei absorbţii bune a fondurilor europene( circa 7,5 miliarde de euro, alocate acestui sector pentru perioada 2007-2013), a unor investiţii străine directe semnificative, inclusiv în amenajarea sistemelor de irigații, precum şi a unui sprijin guvernamental substanțial și constant.