"Suntem partenerii celor care au iniţiat legea. Dar legea are multe inadvertenţe. Ar trebui gândite soluţii pentru zona de securitate alimentară. Pe de altă parte, ceea ce scrie în lege vizavi de vânzarea produselor contravine un pic cu ceea ce ştim noi din Codul fiscal pentru că odată ce vinzi produsele, nu le mai poţi şi dona. Actul de donaţie către diferite ONG-uri care se ocupă cu zona aceasta de binefacere are în spate nişte credite fiscale pe care le poţi obţine, dar dacă le vinzi nu mai beneficiezi de aceste facilităţi", a precizat Florin Căpăţână.

România a devenit recent a treia ţară din Uniunea Europeană care are o legislaţie specifică privind lupta împotriva risipei de hrană, iar în următoarele şase luni autorităţile ar trebui să elaboreze normele de aplicare.

"Ar trebui gândite nişte deduceri fiscale pentru cei care fac donaţii de alimente. Toate marile lanţuri de magazine au programe de sustenabilitate, de caritate, care pun la dispoziţia oamenilor nevoiaşi nişte produse. În momentul acesta, vorbim de o donaţie. În lege se prevede însă şi posibilitatea vânzării către ONG-uri a alimentelor cu termenul de expirare apropiat. Este o problemă. Noi vindem aceste produse, dar cine îşi asumă responsabilitatea securităţii alimentare a acestor produse după ce ele pleacă de la noi. Teama mea mare este să nu se ajungă ca aceste produse să determine toxinfecţii alimentare unor copii, unor bătrâni, că ei sunt, de regulă, în zona aceasta de ajutor", a mai spus Florin Căpăţână.

Acesta a subliniat că trebuie discutat cu reprezentanţii Autorităţii sanitare veterinare şi cu cei ai Ministerului Agriculturii pentru a fi găsite soluţii ca aceste produse, care sunt aproape de expirare, să fie consumate cât mai repede.

"Vrem să ştim că vor fi entităţi care se vor autoriza pentru distribuţia produselor către cămine de copii şi bătrâni. Vor avea depozite, vor avea maşini dotate cu frig, vor avea nişte lanţuri foarte bine gândite pentru produsele care urmează să fie donate către diferite orfelinate, case de copii, aziluri de bătrâni. Trebuie să ne aşezăm la masă, să găsim soluţia cea mai bună şi să discutăm în principal cu autoritatea veterinară, care este garantul a ce se pune pe piaţă şi a ceea ce noi mâncăm. Apoi, cu Ministerul Agriculturii, trebuie să vedem cum facem ca aceste produse care se află în pragul zonei de expirare să fie mâncate cât mai repede", a precizat Florin Căpăţână.

Pe de altă parte, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România a spus că este regretabil că oficialii Ministerului Agriculturii nu ştiu exact ce cantităţi de alimente se aruncă în România. În plus, el a adăugat că reprezentanţii din retail ştiu ce cantităţi se aruncă, cele mai multe fiind legume şi fructe, şi mai puţin mâncare gătită.

"Legea privind diminuarea risipei alimentare trebuia gândită şi din punct de vedere al impactului asupra tuturor actorilor implicaţi, de la autorităţi, la retaileri şi cetăţeni. La grupul de lucru, am cerut să facem nişte campanii de promovare, membrii AMRCR oferindu-se să sprijine autorităţile în realizarea acestora, atât în mass-media cât şi în şcoli. Este mai uşor să intre în memoria colectivă că este necesar să consumi 2 litri de apă pe zi pentru binele tău, iar la fel puteam să explicăm cetăţenilor că le este mai bine să scadă cantitatea de alimente cumpărată pentru a nu avea prea multe alimente de aruncat la sfârşit de săptămână", a apreciat Florin Căpăţână.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în data de 16 noiembrie 2016, decretul pentru promulgarea Legii privind diminuarea risipei alimentare.

"În sensul prezentei legi, prin risipă alimentară se înţelege situaţia în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării şi sunt distruse, conform legislaţiei în vigoare. Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare", prevede legea.

Conform acesteia, se prevăd măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei limită de consum. Încălcarea prevederilor legii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.000 lei şi 6.000 lei. (Sursa: Agerpres)