Un nou proiect de lege care vizează unificarea practicii judiciare se va afla din toamnă pe agenda Parlamentului. Astfel, precedentul judiciar va permite să se obţină o decizie într-o anumită speţă pe baza unui verdict dat într-un caz similar.
Printre altele, proiectul prevede înfiinţarea unor complete de unificare, în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele din România. Judecătoarea Mona Pivniceru, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), asociaţie care a promovat acest proiect, a explicat pentru Capital cum se va aplica proiectul şi ce efecte va avea asupra justiţiabilului. „Cetăţeanul va avea drept la revizuire. Concret, dacă unul din Galaţi a câştigat, iar eu în Bucureşti am pierdut, revizuiesc sentinţa şi câştig şi eu“, susţine preşedinta AMR. De exemplu, într-un proces de revendicare, un articol de lege a fost aplicat greşit. Un cetăţean dintr-un alt oraş, prin aplicarea aceluiaşi articol, a câştigat procesul. Hotărârea în cauză este publicată pe portalul instanţei respective. În baza acestei hotărâri, cel care a pierdut procesul sesizează instanţa unde s-a judecat. Aceasta primeşte cererea şi o înaintează ÎCCJ, care fie o găseşte inadmisibilă, în sensul în care cauza nu se găseşte în aceeaşi situaţie cu cea care a obţinut hotărârea favorabilă, fie o declară admisibilă, constatând că este aceeaşi situaţie, casează hotărârea prin care cetăţeanul respectiv a pierdut procesul şi rejudecă dosarul. Până la pronunţarea ÎCCJ, cauza care se află pe rolul instanţei inferioare se suspendă pe o perioadă de şase luni. „Deşi aparent suspendarea procesului pare să întârzie actul de justiţie, în realitate efectul este benefic, soluţia astfel identificată aplicându-se automat în cazuri similare“, spune Pivniceru. În opinia ei, un prim impact al aplicării acestui proiect de lege ar fi reducerea numărului de procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) care au ca obiect practica neunitară. „Dacă vrei să dai o soluţie diferită de cea a altui judecător, pe un caz similiar, trebuie să faci un raport scris în care să explici de ce interpretezi altfel acel articol de lege. Dacă proiectul de unificare a practicii judiciare trece prin Parlament, 60% din problemele noastre sunt ca şi rezolvate“, conchide judecătoarea.
Un obstacol: precaritatea pregătirii profesionale a magistraţilor
Ministerul Justiţiei este însă de o altă părere. Într-un document de poziţie transmis Comisiei juridice a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ministerul punctează: „Proiectul de lege este sustenabil în ţările în care pregătirea profesională a magistraţilor este consolidată şi nu ridică probleme de precaritate.“ În adresă se mai spune că „instituirea precedentului ca măsură care să asigure unificarea practicii judiciare nu poate fi susţinută“. Replica preşedintei AMR: „Cum să nu existe precedent, atâta timp cât între legea română şi o cauză judecată la CEDO judecătorul o aplică pe cea din urmă? Iar directiva europeană a devenit lege română, odată cu aderarea la UE.“
Proba de justiţie-viteză: 26 de minute pentru redactarea motivării unei cauze
Proiectul pentru unificarea practicii judiciare, problemă inclusă constant în raportul pe justiţie al Comisiei Europene, a fost finanţat din fonduri PHARE. Ministerul justiţiei, Cătălin Predoiu, ţine să precizeze că nu are nimic împotriva acestui proiect, care ar putea fi luat însă în discuţie după cel care vizează accelerarea soluţionării proceselor, iniţiat de minister. Numai că, în urma dezbaterilor, judecătorii şi procurorii au propus o serie de modificări care ar trebui aduse proiectului ministerului.
Referitor la accelerarea soluţionării proceselor, magistraţii au o altă opinie. Judecătoarea Mădălina Afrăsinei, reprezentanta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a afirmat că proiectul ministerului prin care se prevede ca judecătorii să dea termene de pe o zi pe alta este nerealist: „Justiţia nu face producţie la hectar. Astăzi, la Tribunalul Bucureşti, eram cinci judecători care aşteptam la coadă să se elibereze o sală de judecată. Iar Secţia Comercială este paralizată, fiind stabilite termene pentru anul viitor.“ La rându-i, preşedinta Tribunalului Sălaj, judecătoarea Petronela Năsăudean, demonstrează cu cifre care este situaţia din justiţie: „Ținând cont de numărul de dosare care revin unui judecător, acesta ar trebui să motiveze un dosar la fiecare 26 de minute, ceea ce este imposibil.“
În ceea ce priveşte priorităţile, Florica Bejinaru, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că „actele legislative ar fi de calitate dacă ar trece şi prin filtrul practicienilor. Astfel s-ar schimba multe în actul de justiţie. Practicianul simte atunci când un act poate ridica probleme în ceea ce priveşte aplicarea lui sau în unificarea practicii judiciare“.
Cetăţeanul trebuie să aibă siguranţa predictibilităţii actului de justiţie. Soluţiile nu pot diferi de la o regiune la alta şi de la un judecător la altul.
Mona Pivniceru, preşedinte, AMR
Specializarea judecătorilor nu este într-un punct care să permită instrumentarea unor tehnici ce ar asigura unificarea practicii judiciare.
Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei
