Călin Georgescu se află în centrul unui scandal care ridică semne de întrebare cu privire la siguranța națională. Autoritățile au identificat posibile legături între acesta și grupuri înarmate, iar anchetatorii investighează implicarea sa în acțiuni ce ar putea amenința ordinea publică. Oficialii politici și judiciari reacționează ferm, subliniind că astfel de conexiuni sunt inadmisibile într-un stat de drept.
Cătălin Predoiu, despre o posibilă interdicție a candidaturii lui Călin Georgescu
Președintele interimar al Partidului Național Liberal, Cătălin Predoiu, a lansat un avertisment dur privind asocierea unor grupuri de cetățeni înarmați cu mișcări politice sau cu lideri politici. Acesta a subliniat că România nu a fost niciodată un spațiu al violenței fizice în politică și că societatea românească nu va accepta astfel de manifestări.
„Ceea ce mi se pare periculos este asociarea unor astfel de grupuri de cetăţeni, care deţin armament, sunt organizaţi, sunt structuraţi cu mişcări politice sau cu oameni politici. În politica românească n-am avut niciodată violenţă fizică sau manifestarea de violenţă fizică sau ameninţarea cu violenţă fizică. Societatea românească nu va tolera aşa ceva. Suntem o societate paşnică şi vom rămâne astfel”, a declarat Predoiu.
Oficialul a amintit că Poliția desfășoară acțiuni ample pentru identificarea și confiscarea depozitelor ilegale de armament, acestea devenind din ce în ce mai numeroase și conținând arme letale sofisticate.
Întrebat despre posibila interdicție a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, în contextul anchetei privind apropiații acestuia, Predoiu a evitat să facă speculații.
„Sunt chestiuni care sunt investigate de Parchet şi pe care nu o să le comentez. Ceea spun cu valoare de principiu, valabil pentru orice fel de om politic român, este că este inadmisibilă asocierea cu astfel de grupuri care vehiculează armament, care ameninţă sau care vizează acţiuni de destabilizare a ordinii liniştii şi a siguranţei cetăţenilor. E vorba de protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
Nu mai poate exista nici democraţie şi nici libertate de exprimare într-o societate în care politicienii sunt sprijiniţi sau se asociază cu oameni înarmaţi, cu oameni care implicit sau explicit ameninţă cu violenţa. Nu mai poate fi vorba de niciun fel de libertate acolo. Se timorează societatea, se pot timora politicienii, pot fi ameninţaţi”, a precizat liderul liberal.
Justiția, sub presiunea unor cazuri de mare interes public
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a făcut apel la respectarea independenței justiției și a principiilor statului de drept în contextul unor investigații de amploare.
„În calitate de ministru al Justiţiei solicit organelor judiciare să efectueze orice investigaţie sau sa desfăşoare orice procedură legală menită a conduce la aflarea adevărului cu promptitudine, corect, obiectiv, imparţial şi cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a drepturilor şi libertăţilor omului. România este şi trebuie să rămână un stat de drept care respectă principiile rule of law şi care are o justiţie funcţională şi independentă”, a declarat Marinescu.
Acesta a subliniat că nu va interveni în nicio procedură judiciară și că nu are acces la probele administrate în dosare.
„În acest context, ca ministru niciodată nu voi interveni într-o procedură judiciară, nu am cunoştinţă despre actele şi probele administrate în cauzele judiciare şi nu pot face aprecieri cu privire la măsuri procesuale sau privind vinovăţia unor persoane. Justiţia „trebuie să rămână apolitică, independentă si imparţială”, menţionează Marinescu.
În același timp, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat arestarea preventivă a 21 de inculpați într-un dosar ce vizează infracțiuni grave.
Printre acuzații se numără tentative la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică.
Descinderile autorităților au avut loc în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, unde au fost efectuate percheziții la domiciliile unor persoane apropiate lui Călin Georgescu. Printre cei vizați se află și mercenarul Horațiu Potra, aflat în afara țării.
Arsenal impresionant și sume uriașe de bani confiscate
În urma perchezițiilor, autoritățile au descoperit un depozit vast de armament: zeci de arme letale, grenade, lansatoare și mitraliere.
De asemenea, au fost confiscate sume mari de bani cash – 3,3 milioane de dolari, 700.000 de lei și 24 de kilograme de aur sub formă de lingouri.
Horațiu Potra, unul dintre principalii suspecți, a avut o reacție controversată.
„Decât să mori în legalitate, mai bine să trăiești în ilegalitate”, a declarat acesta, refuzând să ofere explicații despre armele găsite.
Călin Georgescu, ridicat din trafic și dus la audieri, este inculpat pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, fals în declarații și comunicarea de informații false. Acesta a comparat ancheta la care este supus cu metodele folosite în perioada comunistă.
În același dosar, este cercetat și fostul mercenar Eugen Sechila, ridicat de pe Aeroportul Henri Coandă înainte de a se îmbarca într-un zbor spre Oradea.
Frații Tate părăsesc România. Administrația Trump, acuzată de presiuni asupra autorităților române
Într-un alt caz de mare interes public, frații Andrew și Tristan Tate au părăsit România cu un avion privat spre Florida. Cei doi se află sub control judiciar, iar procurorii DIICOT au aprobat solicitarea acestora de a părăsi țara, menținând celelalte obligații impuse de măsurile judiciare.
Potrivit unor surse citate de Financial Times, Administrația Trump ar fi făcut presiuni asupra autorităților române pentru ridicarea restricțiilor de călătorie impuse lui Andrew Tate.
Publicația britanică susține că cazul fraților Tate a fost discutat de oficiali americani într-o convorbire telefonică cu guvernul român și apoi de Richard Grenell, trimisul special al lui Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, a negat orice fel de presiune politică asupra cazului Tate, dar a recunoscut că a avut o discuție informală cu Grenell, în care acesta și-a manifestat interesul pentru situația celor doi frați.
În Florida, reacțiile oficialilor au fost ferme. Guvernatorul Ron DeSantis a transmis un mesaj clar: „Realitatea este că Florida nu este un loc unde ești binevenit cu un astfel de comportament”.
Acesta a precizat că procurorul general al statului analizează opțiunile legale privind frații Tate.
La rândul său, Donald Trump a declarat că nu știe nimic despre eliberarea acestora din România.
