Ministrul Justiției spune că percepţia că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a oprit motoarele nu este confirmată de realitatea obiectivă, de cauzele trimise în judecată, de anchetele desfăşurate, precizînd că nu este relevant faptul că nu mai există acea notorietate privind DNA care era altădată.
Mai mult, oficialul a precizat că instituţiile care se ocupă de justiţie nu trebuie să fie vedete media.
“Eu mă raportez la date oficiale şi pot să spun pe baza lor că percepţia aceasta e departe de realitate, în orice caz. În niciun caz nu pot să subscriu unei astfel de afirmaţii. Dimpotrivă, DNA a făcut şi în ultimii ani eforturi de a-şi îndeplini atribuţiile stabilite de lege, de a identifica, a investiga, ancheta şi inculpa fapte de corupţie”, a afirmat Predoiu.
Lucrurile s-au schimbat față de perioada când DNA era condusă de Laura Codruţa Kovesi
“În ultimii ani au fost nu mai puţin de cinci cereri de ridicare a imunităţii. Deci vorbim de oameni politici cu profil pronunţat, membri ai Parlamentului. Paradoxul este că Parlamentul, schimbându-şi atitudinea în bine faţă de aceste cereri adresate de către procurori, adică nu le mai blochează şi nu mai fac niciun fel de discuţie, obiecţii pe fondul cauzelor, pe fondul dosarelor, aceste cereri au fost întotdeauna satisfăcute în limita regulamentului Parlamentului şi a legii, cu promptitudine şi atunci nu a mai fost atâta dezbatere, atâta discuţie. În anii în care exista această percepţie că DNA este foarte activ, unii spuneau că e hiperactiv, alţii spuneau că e mai puţin, ca şi astăzi, existau păreri şi păreri, percepţii şi percepţii, dar în acei ani existau dificultăţi într-adevăr în ceea ce priveşte ridicarea imunităţii pentru parlamentari, care trebuiau să răspundă întrebărilor procurorilor. Şi atunci, creându-se acest subiect, evident că se profila mult mai bine şi instituţia care formula cererea respectivă. Este doar un exemplu care se referă la lipsa de profil sau de nume, cum spuneţi dumneavoastră. Lăsând la o parte faptul că nu cred că asta trebuie să fie un scop în sine, şi anume de a evalua activitatea unei instituţii după reputaţia sau celebritatea persoanelor anchetate sau inculpate trimise în judecată”.
Bilanț DNA
“În ultimii ani DNA a trimis, de exemplu, în 2022, 404 cauze trimise în judecată cu rechizitoriu. Deci, spre deosebire de 2021 – 317, 2022 – 404, 2021 – 317, 2020 – 306, 2018 – 196. Deci vedeţi că în 2022 este un an record, cu 400 de cauze trimise în judecată. Inculpaţi trimis în judecată, în 2022 – 779, din care 65 în stare de arest. 2018 – 556. Fac un exerciţiu de comparaţie între 2018 – 2022, deci 779 versus 556. Inculpaţi condamnaţi în 2022 – 439, în 2020 – 450. Achitări în 2022 – 20% în 2019 – 52%. Dosare mai vechi de cinci ani aflate în lucru, în 2022 – 263, în 2020 – 455. Deci scad achitările, creşte numărul de inculpaţi, numărul de cauze trimise în judecată. Ăsta este un indicator foarte bun. Dacă vorbim de sesizări primite, în 2015 DNA primea 3315 sesizări. Urmează câţiva ani cu scădere accelerată a numărului de sesizări, după care revenim în 2021 – 2022, cu peste 2.000 de sesizări. Asta înseamnă şi o creştere a încrederii în procurori. Prin urmare, dacă ne uităm la cifre, ele aşa reci cum sunt, ne arată adevărul, şi anume că DNA nu şi-a redus turaţia motoarelor, dimpotrivă, lucrează la capacitate, în acord cu aparatul pe care îl are, cu competenţele pe care le are”, a precizat ministrul Justiţiei.
“E vorba de o percepţie, mai degrabă, această percepţie, o dovedesc cifrele şi evaluările internaţionale, nu este în acord cu realitatea. Cetăţenii trebuie să ştie că DNA îşi continuă activitatea la un nivel mai mult decât acceptabil, la un nivel foarte bun, susţinut. Din discuţiile pe care le-am avut cu ocazia bilanţurilor cu conducerea DNA, procurorii sunt motivaţi în continuare”, a afirmat Cătălin Predoiu.
Ce se va întâmpla cu procurorul-şef al DNA, Crin Bologa
“Nu am făcut niciun secret din faptul că, în general, sunt mulţumit de cooperarea pe care o am cu parchetele”, a răspuns Predoiu.
Ministrul a precizat că nu știe dacă va fi propus pentru încă un mandat.
“Nu pot să fac o astfel de afirmaţie în acest moment pentru că urmează o procedură de selecţie. Pe de altă parte, simplul fapt că lucrurile s-au desfăşurat în linii mai mult decât rezonabile, dar pozitive, nu înseamnă că nu avem şi aşteptări la mai mult decât atât, nu înseamnă că nu urmează o competiţie în care va conta bilanţul profesional, nu numai instituţional, al fiecărui candidat. Nu vreau să anticipez în nici un fel rezultatul acestei selecţii”.
El a completat că nu crede că este relevant faptul că nu mai există acea notorietate a DNA ca altădată.
“Această percepţie că DNA şi-a oprit motoarele nu este confirmată de realitatea obiectivă, de datele obiective, din teren, nu numai în materie de anchete desfăşurate, cauze trimise în judecată, ci şi în materie de condamnări obţinute şi de scăderea numărului de achitări. Prin urmare, aceste cifre nu pot fi combătute. Sunt chestiuni demonstrabile obiectiv. Faptul că nu mai există acea notorietate care era altădată în ceea ce priveşte DNA, cred că este relevant din punctul meu de vedere, pentru că nu scrie în nicio lege şi nici în Constituţie că instituţiile care se ocupă de justiţie la modul general, în speţă de combaterea corupţiei, cum este DNA, trebuie neapărat să fie vedete media”, a mai afirmat Cătălin Predoiu.
