Prefectul Capitalei, Toni Greblă, cere instanţei anularea dispoziţiilor prin care primarul general al Capitalei a restituit Parcul Bordei, printre motivele invocate numărându-se acela că terenul a fost expropriat prin decret regal, încă din 1935, în favoarea municipalităţii.
„Urmare exercitării controlului de legalitate, Prefectul Municipiului Bucureşti a sesizat Tribunalul Bucureşti, solicitând anularea a două dispoziţii prin care primarul general al Capitalei a reconstituit dreptul de proprietate unor persoane pe terenul din Parcul Bordei”, a anunţat, vineri, Prefectura Capitalei, printr-un comunicat de presă.
Potrivit comunicatului, motivul principal pentru care Toni Greblă a solicitat anularea dispoziţiilor este acela că terenul restituit a fost expropriat prin decret regal, încă din 1935, în favoarea Municipiului Bucureşti, în scop de utilitate publică, pentru amenajarea râului Colentina şi construirea salbei de lacuri pe acest curs de apă.
Istoria restiturii Parcului Bordei
Istoria Parcului Bordei este extrem de complexă. În urmă cu aproape 10 ani, Costel Costanda a dat Primăria în judecată, acuzând neonorarea contractului care a scăpat Parcul Bordei de la transformarea în complex imobiliar.
Afacerile lui Costel Constanda au început în urmă cu aproape două decenii, când a obţinut în instanţă aproximativ 3 hectare de pământ în Satul Francez, zonă rezidenţială din nordul Capitalei.
Primăria Capitalei, care deţinea mai multe imobile construite acolo, i-a oferit acestuia, la schimb, aceeaşi suprafaţă de teren în parcul Bordei. Devenit proprietar pe o parte din parc, afaceristul voia să dezvolte acolo un proiect imobiliar.
Primăria Capitalei a fost dată în judecată
Fiindcă nu a fost lăsat să construiască în parcul Bordei, acesta a dat Primăria în judecată. A câștigat despăgubiri în valoare de 18 milioane de euro. Municipalitatea nu a vrut să plătească, așadar, i-a oferit omului de afaceri teren în Satul Francez.
Pe terenul primit la schimb, se aflau şi mai multe vile. Costanda voia să le demoleze, iar în locul lor să construiască alte case, pe care urma să le vândă. Numai că planurile i-au fost date peste cap: consilierii generali nu i-au aprobat aceste lucrări, deşi se angajaseră printr-un contract să aprobe planul urbanistic zonal, spune omul de afaceri.
„În ziua aprobării PUZ-ului, consilierii au ieşit din sală, au dovedit rea-credinţă şi o încălcare crasă a contractului, fapt ce ne-a dus într-un nou proces, care ţine de șapte ani, timp în care am plătit lunar în jur de 200.000 de euro dobânzi la bancă”, a povestit atunci Costel Constanda.
