Pregătiri pentru o nouă pandemie
Statele membre ale OMS nu au reușit să ajungă la un acord privind prevenirea și combaterea pandemiilor, după doi ani de discuții și negocieri aprinse.
Negocierile au fost prelungite în mod repetat în ultimele luni, în speranța ajungerii la un consens pentru adoptarea unui text obligatoriu din punct de vedere juridic în cadrul Adunării Mondiale a Sănătății, care va începe luni, 27 mai.
Scopul documentului, împreună cu o serie de actualizări ale normelor existente privind gestionarea pandemiilor, era de a întări apărarea globală împotriva noilor agenți patogeni, după ce pandemia de Covid-19 a ucis milioane de oameni.
Cu toate acestea, au existat dezacorduri profunde pe tot parcursul procesului de negociere, în special în ceea ce privește echitatea, iar calendarul pentru ajungerea la un acord a fost întotdeauna considerat ambițios, potrivit experților.
„Din moment ce ați făcut tot posibilul, nu trebuie să existe regrete”, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, în fața delegaților.
Dar, a adăugat el, „nu este un eșec”.
Directorul OMS a îndemnat țările să continue, subliniind că „lumea are încă nevoie de un tratat privind pandemiile”.
„Ceea ce contează acum este ce învățăm din această experiență și cum putem reseta lucrurile, recalibra, identifica principalele provocări și să mergem mai departe. Aceasta este ceea ce contează”, a insistat el.
Statele membre ale OMS au încercat să ajungă la un acord până vineri seară pentru prevenirea și combaterea pandemiilor.
Cinci puncte esențiale ale proiectului de acord aveau ca scop prevenirea repetării dezastrului uman și economic cauzat de pandemia de Covid-19, marcată de lipsa de pregătire, coordonare și solidaritate.
S-a discutat: Companiile farmaceutice să cedeze gratuit 10% din producția lor către OMS
Punctul central al acordului era crearea unui „sistem multilateral de acces și de împărțire a beneficiilor pentru agenții patogeni cu potențial pandemic” (PABS), coordonat de OMS.
Acesta a fost cel mai dificil punct al negocierilor, deoarece țările în curs de dezvoltare nu doresc să partajeze agenții lor patogeni fără a primi în schimb garanția că vor primi vaccinuri și alte produse din domeniul sănătății.
Statele membre au convenit în mare parte să se angajeze la partajarea rapidă a datelor despre agenții patogeni cu potențial pandemic și la distribuirea echitabilă a vaccinurilor și altor produse medicale rezultate din accesul la aceste informații.
Cu toate acestea, mai rămâneau de stabilit câteva detalii, inclusiv dacă firmele farmaceutice vor trebui să cedeze gratuit 10% din producția lor către OMS pentru a vaccina, de exemplu, angajații din sectorul sănătății din prima linie de luptă împotriva pandemiilor. Alte 10 procente ar fi distribuite către OMS la prețuri de cost.
OMS, la un pas să încalce suveranitatea statelor
Proiectul prevedea ca țările să ia măsuri pentru a consolida capacitățile de prevenire și supraveghere a pandemiilor.
Ele ar fi trebuit să elaboreze, să consolideze și să implementeze planuri naționale complete de prevenire a pandemiilor.
Acestea urmau să includă vaccinarea sistematică, gestionarea riscurilor biologice în laboratoare și prevenirea rezistenței la medicamente antimicrobiene.
Această secțiune a fost în mare parte acceptată, dar se aștepta aprobarea finală din partea țărilor.
Statele au dezbătut, de asemenea, oportunitatea și modalitatea de a extinde dimensiunea acordului pentru a include supravegherea sănătății animalelor și a mediului înconjurător, în scopul de a detecta riscurile pandemice.
Însă reprezentanții unor țări se tem că o astfel de măsură ar depăși aria de competență a OMS.
Țările sărace nu dispun de resursele necesare
Acordul implică numeroase angajamente pentru state, însă țările sărace nu dispun de resursele necesare pentru a implementa nivelurile occidentale de pregătire pentru pandemii și de supraveghere a agenților patogeni.
Pe de altă parte, țările dezvoltate ezită să suporte costurile în locul țărilor sărace dacă nu primesc în schimb angajamente concrete din partea acestora.
În stadiul discutat al proiectului, statele ar fi trebuit să accepte să mențină sau chiar să crească finanțarea națională pentru prevenire, pregătire și reacție la pandemii.
Ele ar fi trebuit, de asemenea, să mobilizeze fonduri suplimentare pentru a ajuta în special țările în curs de dezvoltare să implementeze acordul, prin intermediul unor subvenții și împrumuturi acordate în condiții favorabile.
Rețea globală de lanțuri de aprovizionare
Acordul urmărea și implementarea unei rețele globale de lanțuri de aprovizionare și de logistică, pentru a asigura accesul echitabil, rapid și la prețuri abordabile la produse medicale, evitând, de exemplu, noi penurii de măști sanitare.
În caz de pandemie, țările ar fi trebuit să acorde prioritate partajării produselor lor de sănătate prin intermediul acestei rețele.
Ele ar fi trebuit, de asemenea, să evite stocarea excesivă a produselor medicale asociate cu pandemia și să reducă risipa acestor produse. Elveția, de exemplu, a distrus mai multe vaccinuri anti-Covid-19 decât numărul dozelor pe care le-a administrat.
Negocierile, afectate de „un val fără precedent de dezinformare”
Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat de mai multe ori că negocierile au fost afectate de un val fără precedent de dezinformare, în special în legătură cu aspectele pe care acordul le-ar permite să fie implementate de către OMS.
Proiectul de acord stipula că niciuna dintre dispozițiile sale nu va fi interpretată ca oferind Secretariatului OMS, inclusiv directorului său general, „puterea de a orienta, de a ordona, de a modifica sau de a prescrie în orice manieră legile sau politicile naționale”.
De asemenea, tratatul nu ar fi permis OMS „să prescrie sau să impună în orice manieră părților semnatare să adopte măsuri specifice, precum interzicerea sau acceptarea călătorilor, instaurarea obligativității de vaccinare sau a unor măsuri terapeutice și de diagnosticare, ori punerea în aplicare a unor măsuri de lockdown”.
