„În ceea ce privește extinderea UE, acesta este un răspuns strategic la o mulțime de provocări actuale”, a declarat Janša la o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, David Sassoli.

El a sugerat că absorbția tuturor statelor din Balcanii de Vest ar putea ajuta la rezolvarea a numeroase probleme, inclusiv în ceea ce privește migrația și interferența nocivă a unor rivali geopolitici, cum ar fi Rusia, Turcia și China, scrie politico.eu.

„Să devenim membri UE a fost un răspuns pentru noi și este un răspuns si pentru alte țări vecine”, a spus Janša. „Evident că nu putem face asta de la o zi la alta și nu vom putea face asta fără consensul tuturor”.

„Dacă mă întrebați cum putem rezolva problema care se referă și la frontierele noastre, aș răspunde că avem o perspectivă europeană”, a spus Jansa. Adăugînd că „dacă permitem anumitor țări să devină membre UE, odată ce vor dobândi perspectiva UE, aceste probleme vor dispărea.”

El a mai spus că a susținut aderarea Croației, României și Bulgariei la spațiul Schengen, subliniind că aceste țări „așteaptă să facă parte din acest grup de multă vreme” și „chiar nu înțelegem de ce a fost imposibil până acum.”

Mai multe state UE, în special Franța, au încercat să încetinească procedurile de aderare pentru țările candidate la aderarea la blocul comunitar. Parisul se teme că UE cu 27 de membri va deveni din ce în ce mai dificil de gestionat, mai ales atunci este necesară unanimitatea în luarea unor decizii.

Macedonia de Nord, Albania și alte patru țări din Balcanii de Vest – Bosnia, Kosovo, Muntenegru și Serbia – încearcă să adere la UE în urma războaielor etnice din anii 1990 care au dus la dezintegrarea Iugoslaviei.

În martie 2020, UE a dat undă verde Albaniei și Macedoniei de Nord să înceapă procesul de aderare. Ulterior, Bulgaria a blocat efectiv demararea oficială a negocierilor de aderare cu vecinul său mai mic din Balcani. Serbia și Muntenegru au început deja procesul.

Unii oficiali și diplomați UE se pregătesc pentru o perioadă de șase luni dificilă, având în vedere reputația lui Janša de populist de dreapta, ale cărui mesaje au provocat adesea controverse, subliniază Politico.

Janša a declarat recent că Slovenia va face presiuni pentru crearea unui Institut European de Drept Constituțional, susținând o idee promovată anterior de Ungaria și Polonia.