Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat că în anul 2022, măsurile luate au permis Europei să depășească perioada de criză.
„În anul 2022 măsurile principale care au permis Europei să depășească situația de criză, parțial fără energia rusească s-au bazat pe reducerea voluntară a consumului de gaze, pe trecerea voluntară a producerii de energiei electrică și termică pe alți combustibili, pe creșterea livrărilor de gaze din Norvegia, Africa și Asia, dar mai ales pe creșterea importurilor de LNG. Exceptând importurile de LNG toate măsurile sunt măsuri nesustenabile pe termen lung”, a explicat acesta, citat de adevarul.ro.
Europa, pe cale de a deveni independentă de gazul rusesc
În anul 2023, securitatea aprovizionării cu gaze naturale a înregistrat o îmbunătățire semnificativă. Uniunea Europeană se află pe cale să realizeze obiectivul REPowerEU de a deveni independentă de combustibilii fosili proveniți din Rusia până în 2027.
Importurile totale de gaze rusești includ gaze naturale lichefiate (GNL) și gaze naturale prin conducte. Acestea au înregistrat o scădere la 80 miliarde de metri cubi în 2022. Aceste cifre reprezintă 24% din importurile UE, comparativ cu nivelul anual anterior crizei, de 155 miliarde de metri cubi (45%). Importurile de GNL din Rusia au crescut începând cu anul 2021. Însă acestea constituie o parte foarte mică din totalul importurilor de gaze. Volumul total al importurilor a continuat să scadă în 2023, fiind estimat la aproximativ 40-45 miliarde de metri cubi. În iunie 2023, doar 8% din importurile de gaze au fost realizate prin conductele rusești, în comparație cu peste 50% înaintea războiului de agresiune.
Datorită eforturilor semnificative de diversificare și a reducerii cererii, UE a reușit să compenseze integral lipsa volumelor provenite din Rusia. Noua politică de stocare a garantat securitatea energetică pentru iarna 2022-2023. Totodată, asigură și o situație mai confortabilă pentru iernile viitoare.
Regulamentul referitor la stocarea gazelor a fost adoptat în iunie 2022. Acesta a condus la atingerea unui nivel record al stocurilor de 95% în noiembrie 2022. Astfel s-a depășit obiectivul de 80% pentru constituirea stocurilor. UE a depășit nivelul de constituire a stocurilor de 56% la sfârșitul sezonului de încălzire 2022-2023. Iar obiectivul său de a atinge o constituire a stocurilor de gaze de 90% a fost atins la 18 august 2023, cu peste două luni înainte de termenul stabilit inițial în noiembrie.
Comisia a propus măsuri pentru reducerea consumului de energie
Comisia a avansat o serie de măsuri pentru economisirea energiei și reducerea consumului de energie, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”. În luna mai 2022, Comisia a prezentat în comunicarea sa intitulată Planul UE pentru „Economisirea Energiei” posibile acțiuni pentru statele membre în vederea diminuării consumului de energie și sporirii eficienței energetice în clădiri, industrie și transporturi. Aceasta inițiativă a fost completată de programul „Sprintul pentru Economisirea Energiei în Orașe” (Energy Saving Sprint). Aceasta este o inițiativă inițiată de Comisia Europeană, de Convenția Primarilor din UE și de Comitetul European al Regiunilor. Scopul ei este să asiste orașele în adoptarea de măsuri imediate în această direcție.
În anul 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv voluntar de reducere a cererii de gaze cu 15% (sau 45 miliarde de metri cubi) până în primăvara anului 2023. Acest obiectiv a fost depășit prin diminuarea cererii cu 18% (sau 53 miliarde de metri cubi), toate sectoarele reducându-și cererea de gaze. Pe baza acestei experiențe, obiectivul voluntar a fost prelungit până în martie 2024. Astfel, s-a estimat economisirea a aproximativ 60 miliarde de metri cubi de gaz.
În octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepționale, limitate în timp. Scopul a fost de a reduce cererea de energie electrică și a redistribui veniturile extraordinar de ridicate către consumatorii finali din sectorul energetic. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10% și cu cel puțin 5% în timpul orelor de vârf. Reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată. Dar reducerea consumului global de energie electrică cu 10% a reprezentat o provocare pentru statele membre.
Declarația de la Versailles a fost adoptată în martie 2022
În legătură cu măsurile structurale, în martie 2022, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat Declarația de la Versailles, evidențiind pilonii răspunsului UE la criza energetică. Acești piloni au fost ulterior încorporați în planul REPowerEU al Comisiei Europene (mai 2022). Acesta reprezintă cadrul central al politicii energetice a UE. Obiectivul acestui plan este să reducă rapid dependența de combustibilii fosili proveniți din Rusia. Este menit, totodată, să asigure sustenabilitatea și stabilitatea pe termen lung a sistemului energetic al UE.
Europa și-a diversificat sursele de energie prin planul REPowerEU
Ca rezultat al planului REPowerEU, Uniunea Europeană și-a diversificat în mod semnificativ sursele de energie. În aprilie 2022, Comisia Europeană, mandatată de Consiliul European, a înființat o platformă energetică a UE pentru a centraliza cererea de gaze a UE și pentru a coordona achizițiile comune voluntare, în vederea încheierii de contracte avantajoase cu furnizori internaționali care nu provin din Rusia. Platforma energetică a UE a fost accesibilă și pentru Georgia, Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest, acestea din urmă subscriind la platformă, alături de Ucraina, Moldova și Serbia.
Comisia a sprijinit statele membre în procesul de remediere a blocajelor din infrastructura de gaze identificate în cadrul planului REPowerEU. Proiectele de interes comun finalizate în ultimele luni au pus capăt dependenței tuturor statelor membre de un singur furnizor de energie. Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește diversificarea aprovizionării cu energie și optimizarea infrastructurii existente de gaze naturale, prin intermediul conductelor, precum Gazoductul Baltic, conducta de interconectare Polonia-Slovacia și Grecia-Bulgaria. Aceste inițiative au permis fluxul inversat între Franța și Germania. De asemenea, au facilitat utilizarea terminalelor de gaz natural lichefiat (GNL), precum cele din Germania, Grecia, Italia și Finlanda.
Este nevoie de o strategie pe termen lung
În plus, Comisia a depus eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii internaționali și pentru diversificarea importurilor sale de gaze naturale și gaz natural lichefiat (GNL) către furnizori mai fiabili din afara Rusiei. UE și-a extins importurile de gaze naturale și GNL din Norvegia și SUA. Obiectivul a fost compensarea reducerii importurilor din Rusia. Cu un volum de 49,3 miliarde de metri cubi, importurile de GNL din SUA au înregistrat o creștere de peste două ori în 2022 (față de 18,9 miliarde de metri cubi în 2021). Importurile de gaze prin conducte din Norvegia au crescut de la 79,26 miliarde de metri cubi în 2021 la 86,69 miliarde de metri cubi în 2022. Astfel, cota Norvegiei a sporit din totalul importurilor UE prin conducte de la 30% la 40%.
Comisia desfășoară dialoguri regulate cu Nigeria. Această țară este cel mai mare producător de GNL din Africa. În iulie 2023, au fost semnate noi memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în domeniul tranziției energetice cu Uruguay și Argentina. În iulie 2022, UE și Azerbaidjan au adoptat un nou memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei. De asemenea, UE a sporit aprovizionarea cu gaze naturale din această țară cu 40%. Ambele părți au convenit să dubleze cantitatea de gaze livrată către UE până în 2027 prin intermediul coridorului sudic al gazelor. Au convenit, totodată, să intensifice cooperarea în ceea ce privește energia curată, eficiența energetică, transportul energiei electrice și reducerea emisiilor de metan.
UE a menținut colaborarea cu Egiptul și Israelul
În regiunea mediteraneeană, Comisia a menținut colaborarea cu Egiptul și Israelul privind gazele naturale. Acest lucru a dus la creșterea aprovizionării cu gaz natural lichefiat (GNL) din Egipt către UE, de la 1,1 miliarde de metri cubi în 2021 la 4,2 miliarde de metri cubi în 2022. UE a continuat dialogul cu Algeria pentru a dezvolta mai departe parteneriatul său strategic în domeniul energiei. Importurile totale de energie din Algeria au înregistrat o ușoară scădere în 2022. Acestea au ajuns la 40,35 miliarde de metri cubi (față de 44,1 miliarde de metri cubi în 2021). Importurile prin conducte în Spania au înregistrat o scădere. Pe de altă parte, importurile în Italia au crescut.
„În concluzie, apreciem că Europa a traversat cu succes furtuna energetică din 2022-2023, și în lipsa unor evenimente imprevizibile, vom asista la o stabilizare a situației de pe piața de gaze și implicit la o stabilizare a prețului gazelor naturale.
Surplusul de gaze din depozite, noile infrastructuri de GNL, care urmează să se finalizeze în următoarele luni, cât și menținerea unui consum scăzut al Chinei, va aduce scăderi ale prețului la gaze până la 20 euro/MWh în anul 2024, dar cu o posibilă creștere a prețului la gaze în anul 2025 urmare a eliminării gazelor din Rusia via Ucraina..
Situațiile imprevizibile, dar și viitoarele crize energetice care vor veni în viitor, determină necesitatea unor Strategii Energetice pe termen lung și a existenței unor Planuri de Măsuri pentru Situații de Urgență Energetică”, a conchis Dumitru Chisăliță.
