Efectele în lanț ale războiului din Ucraina au generat o criză severă a costului vieții de care nicio țară sau comunitate nu poate scăpa, a declarat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul unei conferințe de presă de lansare a celui mai recent raport privind impactul conflictului asupra securității alimentare, energiei și finanțării.

Se estimează că 1,6 miliarde de persoane din 94 de țări sunt expuse la cel puțin una dintre dimensiunile crizei, iar aproximativ 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în țări cu „furtuni perfecte” sunt extrem de vulnerabile la toate cele trei dimensiuni, se arată în documentul de informare elaborat de Grupul de răspuns la crizele globale (GCRG).

Raportul face apel la stabilizarea prețurilor record la alimente și combustibili, la punerea în aplicare a unor plase de siguranță socială și la creșterea sprijinului financiar pentru țările în curs de dezvoltare.

O nouă realitate

Șeful ONU a declarat că mesajul este clar și insistent: țările trebuie să acționeze acum pentru a salva vieți și mijloace de trai.

„După trei luni de la invazia rusă în Ucraina, ne confruntăm cu o nouă realitate”, a declarat el reporterilor.

„Pentru cei de la fața locului, fiecare zi aduce noi vărsări de sânge și suferințe. Iar pentru oamenii din întreaga lume, războiul amenință să dezlănțuie un val de foamete și de sărăcie fără precedent, lăsând în urma sa un haos social și economic”, spune Antonio Guterres.

În plus, criza amplifică consecințele altor provocări cu care se confruntă țările, cum ar fi urgența climatică, pandemia COVID-19 și inegalitățile în ceea ce privește resursele pentru redresarea post-pandemică.

Potrivit raportului, creșterea foametei de la începutul războiului ar putea fi mai mare și mai răspândită.

Numărul persoanelor care se confruntă cu o insecuritate alimentară severă s-a dublat, de la 135 de milioane înainte de pandemie la 276 de milioane în doar doi ani. Efectele de propagare ale războiului ar putea duce acest număr la 323 de milioane.

Cursa împotriva timpului

Raportul a fost prezentat de Rebeca Grynspan, șefa departamentului de comerț al ONU, care conduce în comun cu grupul GCRG privind finanțele. Aceasta a declarat că lumea se află într-o „cursă contra cronometru”, iar lipsa de acțiune va fi mai costisitoare decât găsirea de soluții.

Criza costului vieții ar putea declanșa un „ciclu de neliniște socială care să ducă la instabilitate politică”, a avertizat ea.

Aproximativ 60% dintre lucrătorii din întreaga lume au deja venituri reale mai mici decât înainte de pandemie, ceea ce înseamnă că familiile sunt nevoite să aleagă între a sări peste mese, a ține copiii la școală sau a plăti facturile medicale, de exemplu.

„Actuala criză alimentară s-ar putea transforma rapid într-o catastrofă alimentară de proporții mondiale în 2023”, a declarat dna Grynspan, șefa agenției ONU pentru comerț și dezvoltare, UNCTAD.

Costurile mai mari ale energiei și restricțiile comerciale privind aprovizionarea cu îngrășăminte din regiunea Mării Negre au făcut ca prețurile îngrășămintelor să crească chiar mai repede decât prețurile alimentelor.

Ea a spus că, dacă războiul continuă, iar prețurile ridicate ale cerealelor și ale îngrășămintelor persistă și în următorul sezon de însămânțare, vor apărea penurii de alte alimente de bază, cum ar fi orezul, care vor afecta alte miliarde de oameni din întreaga lume.v

Pachet de măsuri privind exporturile

Raportul arată clar că impactul războiului asupra securității alimentare, energiei și finanțelor este sistemic, grav și se accelerează, a declarat secretarul general al ONU.

Deși încetarea conflictului mortal și devastator este singura modalitate de a opri „furtuna care se adună”, șeful ONU a făcut apel la acțiuni imediate pe două fronturi: stabilizarea piețelor mondiale de alimente și energie și sprijinirea țărilor mai sărace în timpul crizei.

El a precizat că Grynspan și șeful ONU pentru probleme umanitare, Martin Griffiths, vor coordona două grupuri de lucru pentru a găsi un „pachet de măsuri” care să permită ca alimentele produse în Ucraina să fie exportate în condiții de siguranță și securitate prin Marea Neagră, în timp ce alimentele și îngrășămintele rusești ar avea acces neîngrădit la piețele globale.

Înalții oficiali au început deja să lucreze îndeaproape cu partidele din cele două țări, precum și cu cele din Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite, deși secretarul general s-a abținut de la alte comentarii pentru a nu periclita șansele de succes.

„Producția alimentară a Ucrainei, precum și alimentele și îngrășămintele produse de Rusia, trebuie să fie readuse pe piețele mondiale – în ciuda războiului”, a spus el.

Sprijinirea țărilor vulnerabile

Subliniind că nu există nicio soluție la criza globală fără a rezolva și criza economică din țările în curs de dezvoltare, șeful ONU a solicitat resurse mai mari pentru a ajuta cele mai sărace țări și comunități din lume în acest moment, scrie news.un.org.

„Guvernele trebuie să aibă posibilitatea de a împrumuta banii de care au nevoie pentru a-și menține economiile pe linia de plutire și populația prosperă”, a spus el.

„Sistemul financiar global trebuie să se ridice deasupra neajunsurilor sale și să folosească toate instrumentele pe care le are la dispoziție, cu flexibilitate și înțelegere, pentru a oferi sprijin țărilor și persoanelor vulnerabile.”