Deficitul bugetar ar putea depăși 6% din PIB la sfârșitul anului

În opinia sa, neluarea vreunei măsuri economici nici în 2023, nici în 2024, va face din România „următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene.”

Acesta a reamintit, de altfel, că „după primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiţie cash) era de 2,32% din PIB, adică cu circa 0,8% din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022.”

În aceste condiţii, spune el, „dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, adică ar constitui un regres faţă de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022.”

„Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi – probabil – o premieră la nivelul UE”, a explicat, marți, Valentin Lazea.

Ar trebui implementat un pachet fiscal echivalent cu cel puţin 2 procente din PIB, pentru a se evita o „ruşine”

Din punctul său de vedere, de la 1 septembrie 2023, ar trebui să implementeze un pachet fiscal echivalent cu cel puţin 2 procente din PIB pentru a evita „ruşinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an”.

El propune două procente din PIB pentru că, „aplicându-se numai în ultimele patru luni (adică o treime din acest an), acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni – marginal – sub nivelul deficitului de 5,7% din PIB de anul trecut.”

„Important de menţionat este şi că acest pachet de 2 procente din PIB, dacă s-ar prelungi în tot anul 2024 (şi nu ar mai fi afectat de alte ‘cadouri’ electorale) ar permite reducerea deficitului bugetar spre 4 procente din PIB în anul viitor, fără alte măsuri suplimentare, greu de luat într-un an electoral”, a precizat el.

Potrivit lui Valentin Lazea, soluția pe termen scurt este revenirea la adevărata cotă unică, „clamată de toţi, dar respectată de prea puţini”, relatează Realitatea PLUS.