O astfel de propunere a fost făcută de un grup de deputaţi din partidul conservator FIDESZ, aflat la guvernare. Aceşti deputaţi susţin că străinul care cumpără obligaţiunile de stat ale Ungariei, în valoare de 250.000 de euro şi mai mult, va putea obţine drept de şedere, iar în viitor, şi cetăţenie. Iniţiatorii ideii au convingerea că doritori se vor găsi, fiindcă paşaportul ungar permite deplasarea liberă prin Europa, plecarea chiar fără viză în SUA, Canada, Japonia, Australia.
"Chinezii au dat de înţeles în repetate rânduri că noi trebuie să oferim stimuli pentru investiţiile lor în Ungaria. Dacă un chinez devine cetăţean ungar, el va putea avea mai multe posibilităţi pentru investiţii. Condiţia pentru obţinerea dreptului la examinarea preferenţială (declaraţia pentru cetăţenie) este să cumpere obligaţiuni de stat în valoare de 250.000 de euro, cu un termen de scadenţă de 5 ani. Astfel, noi vom putea atrage capital din aşa-numita lume a treia şi să ajutăm statul să-şi reducă datoriile", crede Mihaly Babak, unul din autorii proiectului de lege.
Această iniţiativă a întâmpinat critici. Astfel, unii deputaţi din Camera Comunelor din Marea Britanie au calificat acţiunile deputaţilor din Ungaria "un abuz şocant" din partea unui membru al Uniunii Europene. Acţiunile ungurilor au fost primite cu acelaşi entuziasm şi în alte ţări europene. Europa Occidentală are şi aşa destule probleme cu imigranţii din Asia şi din Africa, iar acum apare un nou val cu paşapoarte dintr-o ţară membră a Spaţiului Schengen.
Multor europeni nu le convine că un număr considerabil de cumpărători de paşapoarte ungare provin tocmai din China. Ţara-de-sub-Cer este percepută cel puţin ca un concurent economic. În prezent, chinezii au pus ochii pe Islanda şi cumpără porţiuni din insula care vrea să devină membră a Uniunii Europene. Iar acum chinezii îşi pot construi o bază de expansiune chiar într-o ţară din centrul continentului, scrie publicația rusă Pravda. 
Pare destul de neaşteptată o asemenea iniţiativă lansată de reprezentanţii FIDESZ. Acest partid dobândise renumele de naţionalist-moderat. În Constituţia adoptată recent din dispoziţia FIDESZ, se vorbeşte deschis despre apărarea naţiunii ungare şi a valorilor creştine. Acest lucru contravine flagrant politicii multiculturale, considerată oficială în spaţiul Uniunii Europene.
Nimeni altul decât premierul Viktor Orban, vechiul lider al FIDESZ, punea practic la îndoială integritatea teritorială a ţărilor vecine, negând rezultatele Primului şi ale celui de-al Doilea Război Mondial. La indicaţiile lui, au început să se dea paşapoarte maghiarilor din România, din Transcarpatia, aflată acum în Ucraina, în Voivodina din Serbia, într-o oarecare măsură, şi în Slovacia.
Însă una este să dai paşapoarte etnicilor unguri din ţările vecine şi cu totul altceva să le vinzi chinezilor şi altor bogătaşi din Asia şi Africa. Este evident că situaţia precară din Ungaria i-a determinat pe reprezentanţii FIDESZ să-şi compromită principiile. Situaţia din această ţară este extrem de gravă de câţiva ani, iar popularitatea premierului Orban a scăzut la jumătate.
Ungaria a resimţit şocul crizei mondiale încă din octombrie 2008. În acel moment, au început ungurii să priceapă consecinţele negative ale aderării la Uniunea Europeană. Multe fabrici, construite în epoca socialistă, s-au închis la cererea Uniunii Europene. Multe suprafeţe agricole au fost abandonate. Cei de la Bruxelles nu au nevoie de roşii şi de ardei ungureşti. Nu se poate trăi mult timp pe investiţii fără garanţie. Şi astfel, această ţară a rămas fără apărare în faţa turbulenţelor.
Înaintea întregii Planete, maghiarii s-au adresat Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europene pentru ajutor. Rezolvarea problemei este puţin mai simplă fiindcă forinţul a rămas valuta naţională, iar nu euro. Cu toate acestea, guvernele precedente, conduse de Ferenc Gyurcsany şi Gordon Bajnai, nu au putut face nimic în perioada 2008-2010. La mijlocul anului 2010, la Budapesta a venit la putere Viktor Orban, însă nu s-au îmbunătăţit lucrurile.
La sfârşitul anului 2011, datoria naţională consolidată a Ungariei a atins 75 de miliarde de euro sau, altfel spus, 82% din PIB. Autorităţilor nu le-a mai rămas nimic de făcut, decât să ceară 15-20 de miliarde de euro împrumut de la UE şi de la FMI. Însă, Uniunea Europeană a solicitat schimbarea unor prevederi din Constituţia Ungariei şi reducerea cheltuielilor sociale. Pentru Orban şi aliaţii lui, un asemenea lucru este inadmisibil, mândria naţională şi-a spus cuvântul.
Acum se constată că şi conştiinţa naţională are limitele ei. Fiindcă nu vrea să se supună dictatului Comisiei Europene, ungurii sunt nevoiţi să privească spre China. Poate că ar apela şi la Rusia, dacă nu ar percepe-o ca pe o ameninţare istorică la adresa Ungariei. Nici şeicii arabi nu par o soluţie, fiindcă relaţiile cu musulmanii rămân ambigue. Dar cu China nu au avut niciun conflict. Aşa că de ce n-ar face-o?
Evident că este puţin probabil ca maghiarii să poată traduce în viaţă un asemenea plan. O astfel de practică este complet contrară normelor Uniunii Europene şi acolo ungurii o încasează. În plus, şi în ţară există destul de mulţi oameni nemulţumiţi – de la partdiul Jobbik de extremă dreapta până la liberali şi socialişti, care nu doresc să cerşească noi credite la Uniunea Europeană.
Aşa că trebuie restructurată economia Ungariei şi să întindă mâna pentru credite. Sau să aştepte ca o altă ţară europeană să înceapă acelaşi târg cu paşapoartele pentru chinezi.
SURSA: PRAVDA, RADOR