Noua lege bancară nu mai permite BNR să respingă tranzacţiile cu acţiuni bancare fără să indice motivele. Poate impune însă cerinţe de capital peste voinţa acţionarilor.
După apariţia legii, cazuri precum cel al Becali Bank, respinsă de la autorizare fără explicarea detaliată a motivelor, nu vor mai exista. Aflat în dezbatere în Parlament, noul proiect al legii bancare este o transpunere a directivelor comunitare. Parte dintre acestea au fost emise pentru a contracara efectele crizei financiare asupra sistemelor bancare internaţionale.
Proiectul modifică practic procedurile de evaluare şi aprobare a schimbărilor de acţionariat din cadrul băncilor comerciale. În noul context, BNR va fi obligată să evalueze calitatea cumpărătorului potenţial şi soliditatea financiară a acestuia, pe baza a cinci criterii stabilite clar în lege: reputaţia achizitorului potenţial, integritatea şi competenţa profesională a acestuia, inclusiv a persoanelor cu responsabilităţi de conducere, soliditatea financiară a cumpărătorului, în special în raport cu tipul de activitate desfăşurată şi preconizată a fi desfăşurată de instituţia de credit vizată de achiziţie. Va mai fi analizată capacitatea băncii de a respecta cerinţele prudenţiale impuse de legislaţia BNR.
Banca centrală evaluează şi dacă există sau nu motive rezonabile de a suspecta că, la achiziţia propusă, este sau a fost săvârşită vreo infracţiune ori vreo tentativă de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism. Avizul va fi acordat în 60 de zile (faţă de termenul de trei luni prevăzut în legea veche) de la depunerea documentaţiei, iar respingerea acestuia se va face doar pe baza unor „motive rezonabile“ care să arate că nu sunt îndeplinite cele cinci criterii din lege.
BNR, deasupra acţionarilor majoritari
O prevedere importantă a legii bancare vizează modelul calculelor privind cerinţele de capital. Criza financiară a determinat Uniunea Europeană să considere acceptabilă restrângerea drepturilor acţionarilor. Astfel, directiva europeană şi viitoarea lege bancară românească spun că modelele de calcul privind cerinţele de capital emise de acţionarii majoritari ai băncii pot fi oricând respinse de autoritatea de supraveghere.
BNR va avea deci mână liberă în solicitarea majorării capitalului social al unei bănci, chiar dacă acţionarii nu consideră necesar acest lucru. Ei nu se pot opune deciziei BNR, singurul oponent permis de lege fiind autoritatea de supraveghere din ţara de origine a băncii-mamă.
Practic, prevederile ar trebui să urgenteze injecţiile de capital în cazul băncilor cu probleme şi, totodată, să uşureze procedura de preluare a băncilor intrate în colaps.
O altă prevedere impune avizarea directorilor din posturile-cheie ale unei bănci direct de către BNR, precum şi modificarea sistemului de remunerare a bancherilor din top-management. Aceştia nu vor mai fi salariaţi cu carte de muncă, ci vor fi plătiţi pe contract de management. Măsura ar trebui, în opinia legiuitorului, să rezolve problema lipsei de transparenţă a veniturilor conducerilor băncilor şi neconcordanţa dintre salarii şi bonusurile secrete.
60 de zile şi nu trei luni, ca până acum, este termenul maxim în care BNR poate decide dacă aprobă sau nu tranzacţionarea unei bănci
