Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României nu va fi prelungit. Avertismentul vine din partea europarlamentarului român Corina Crețu. Ea a tras un semnal categoric și le-a transmis autorităților că trebuie să fie cu mare băgare de seamă.
PNRR-ul României nu va fi prelungit. Corina Crețu îndeamnă autoritățile să se concentreze pe adoptarea rapidă a investițiilor și reformelor până la data limită.
Miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au decis că Mecanismul de Redresare și Reziliență European, inclusiv PNRR al României, nu va fi prelungit după 2026. Aceasta implică finalizarea tuturor proiectelor din PNRR până la acea dată și utilizarea integrală a fondurilor alocate.
Corina Crețu cere adoptarea investițiilor şi reformelor până în 2026
O declarație în acest sens a fost făcută de europarlamentarul român Corina Crețu pe pagina de Facebook.
„Adoptarea rapidă a investițiilor şi reformelor până în august 2026 continuă să fie esenţială pentru o implementare completă a fondului de redresare, se arată în textul cu concluziile reuniunii Consiliului ECOFIN, potrivit EFE.
Ea a spus că, potrivit concluziilor reuniunii Consiliului ECOFIN, adoptarea rapidă a investițiilor și reformelor până în august 2026 este esențială pentru o implementare completă a fondului de redresare.
În acest cadru, unele țări, în special Italia și Polonia, au cerut prelungirea implementării instrumentului financiar NextGenerationEU. Ele au argumentat că doar aproximativ 30% din bugetul total de 750 de miliarde de euro, constând în granturi și împrumuturi, a fost utilizat până în prezent. Cu toate acestea, propunerea nu a fost susținută de statele mai conservatoare din nordul UE sau de Comisia Europeană.
Prelungirea fondului de redresare ar fi dificilă
Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a subliniat că obținerea unui acord unanim pentru prelungirea fondului de redresare ar fi dificilă, dar nu imposibilă.
Cu toate acestea, el a subliniat că ar trebui să se ia în considerare finalizarea fondului până în 2026. Discuțiile despre finanțarea priorităților comune după această dată au început, concentrându-se pe consolidarea apărării și securității, tranziția verde și digitală, precum și continuarea emiterii de datorie comună pentru aceste programe.
În ceea ce privește PNRR-ul României, Guvernul a depus o a treia cerere de plată în decembrie. Aceasta nu a fost încă aprobată, deși termenul limită pentru evaluare a expirat în februarie.
România a încasat aproximativ 9,4 miliarde de euro din PNRR
Până în prezent, România a încasat aproximativ 9,4 miliarde de euro din PNRR, reprezentând aproximativ 32% din suma totală alocată.
În 2024, proiectele de investiții și reforme din cadrul PNRR-ului României includ:
- dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier nou,
- achiziționarea a 1.200 de autobuze electrice pentru transportul elevilor,
- deschiderea a 10.000 de laboratoare de știință,
- furnizarea de echipamente și materiale pentru cel puțin 25 de spitale publice pentru a reduce riscul de infecții nosocomiale,
- investiții în 25 de unități de terapie intensivă
- finalizarea a 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră.
Corina Crețu a subliniat importanța utilizării eficiente a fondurilor PNRR și a exprimat speranța că România nu va fi nevoită să restituie fondurile neutilizate Comisiei Europene în 2026.
„Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România, și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate”, mai afirmă Corina Crețu.