Prelungirea măsurilor de plafonare a prețurilor la energie
Guvernul României a anunțat astăzi o prelungire semnificativă a măsurilor de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale.
Astfel, schema va fi extinsă până la 1 iulie pentru energia electrică și până la 1 iulie a anului următor pentru gaze.
Acest demers vine ca urmare a angajamentului autorităților de a proteja cetățenii români de volatilitatea piețelor energetice internaționale, în contextul în care prețurile la nivel global au fost afectate de crizele politice și economice recente.
„Astăzi, Guvernul României a luat decizia de prelungire a schemei de compensare-plafonare cu trei luni la energie electrică, până la data de 1 iulie, şi cu 12 luni la gaz. Prioritatea zero a Guvernului României este să-i protejeze pe români. Aceasta este motivaţia acestui demers”, a spus ministrul.
Prețuri competitive pe piața europeană
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că, în ciuda unor afirmații publice contradictorii, România beneficiază de prețuri competitive la energie comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene.
Conform datelor Eurostat, România se află pe locul al cincilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul mic al energiei electrice și al patrulea în cazul gazelor naturale.
Aceste statistici contrazic afirmațiile unor critici care susțin că românii plătesc prețuri mult mai mari decât alți europeni.
„Aceasta este realitatea faptică. E adevărat, contestată de unele voci din spaţiul public, care au acreditat minciuna că românii ar plăti cele mai mari preţuri la energie electrică şi gaz. Repet: este fals, şi oricine poate verifica datele Eurostat”, a precizat ministrul Energiei.
Măsuri pentru îmbunătățirea lichidității pieței energetice
Pe lângă prelungirea schemelor de compensare, Guvernul va implementa măsuri suplimentare pentru a sprijini piața energetică.
Una dintre acestea prevede ca producătorii de energie să vândă cel puțin 50% din producția lor pe piețele angro sau la termen, un procent mai mare decât cel de 40% stabilit anterior.
Această măsură are ca scop îmbunătățirea lichidității pieței, aspect esențial pentru menținerea stabilității prețurilor.
„La energie electrică, acest trimestru acoperă, în general, un trimestru cu preţuri scăzute din piaţă, deci nu ne aşteptăm să fie sume mari solicitate de furnizori în cadrul procesului de compensare-plafonare. La gaz, era important să acoperim întregul an gazier, pentru că, aşa cum ştiţi, vom ieşi din sezonul rece cu un grad de umplere redus, nu doar noi, ci şi Uniunea Europeană, în depozitele de înmagazinare gaze, iar reumplerea acestor depozite va însemna o cerere crescută pentru gaze şi, fără măsuri de plafonare, românii iarna următoare ar fi plătit facturi mult mai mari care să susţină şi acest proces de reumplere a depozitelor”, a explicat Burduja.
Sprijin pentru românii care se confruntă cu sărăcie energetică
De asemenea, autoritățile vor colabora cu Ministerul Muncii pentru a crea un sistem de sprijin dedicat persoanelor aflate în sărăcie energetică.
În această perioadă de tranziție, românii vulnerabili vor beneficia de carduri de energie sau vouchere, care vor fi distribuite până la finalizarea schemelor de plafonare și compensare.
„Totodată în această perioadă tranzitorie se va pune la punct şi un mecanism de sprijin, carduri pentru energie sau vouchere, cu ajutorul Ministerului Muncii, pe acest subiect Ministerul Muncii este în scaunul şoferului, deci are cel mai greu cuvânt de spus, astfel încât, după expirarea schemei la energie electrică şi cel puţin până la împlinirea termenului de 12 luni la gaze, să existe acest sistem de protecţie pentru românii aflaţi în sărăcie energetică”, a precizat şeful de la Energiei.
Impactul creșterii prețurilor internaționale
În ceea ce privește creșterile de prețuri pe piețele internaționale, Sebastian Burduja a explicat că aceste majorări au fost generate de factori externi, cum ar fi stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, care a dus la creșteri semnificative ale prețurilor.
Pe piața europeană, gazele au înregistrat o creștere de până la 65%, iar energia electrică a urcat cu aproximativ 25%.
Posibilele consecințe ale unui conflict economic între SUA și UE
În contextul unui posibil conflict economic între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat riscurile pe care un astfel de „război economic” le-ar aduce nu doar pentru statele implicate, ci și pentru întreaga regiune.
În urma anunțului președintelui Donald Trump privind impunerea unor tarife suplimentare pentru importurile din Uniunea Europeană, iar Bruxelles-ul discutând o reacție similară, ministrul român a subliniat că această escaladare nu ar fi benefică nici pentru cetățenii europeni, nici pentru cei americani.
„Din perspectiva mea, un război economic între doi aliați nu este o idee bună, pentru că tarifele duc la prețuri mai mari pentru consumatori, pentru cetățeni. Iar întreaga esență a comerțului liber este ca fiecare partener să se concentreze pe avantajul său comparativ, să producă lucrurile la care se pricepe, la prețul cel mai bun, și astfel să se realizeze schimburile comerciale”, a declarat Sebastian Burduja.
În plus, Burduja a tras un semnal de alarmă privind importurile din alte piețe care nu respectă aceleași norme de mediu ca Uniunea Europeană. Exemplificând cu importurile de îngrășăminte chimice provenite din țări care subvenționează masiv prețul gazului, ministrul a subliniat un aspect esențial.
Ministrul Energiei a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să analizeze cu atenție strategiile comerciale și de mediu, având în vedere că contribuie la mai puțin de 5% din emisiile globale, dar își impune reglementări ambițioase, care pot avea efecte adverse asupra economiilor interne. România, deși lider în ceea ce privește reducerea emisiilor, se confruntă cu costuri mari și o competitivitate scăzută în industria energetică, ceea ce ar putea avea implicații majore pe termen lung.
„Cred că Uniunea Europeană, dacă îmi permiteți o apreciere personală, nu trebuie să se uite în primul rând la Statele Unite, ci la alte piețe, de unde ne vin produse în România, și vă dau doar exemplu îngrășămintelor chimice, la prețuri foarte mici, din țări care subvenționează masiv prețul gazului, deci nu au același preț ca piața europeană la gaz, nu au aceleași constrângeri de mediu, nu au aceleași bariere și atunci sigur că vin cu produse mult mai ieftine pe piața românească. Atunci ne întrebăm de ce avem o problemă de competitivitate în industria românească.
Consider că Uniunea Europeană ar trebui să pună atent în balanță faptul că contribuie cu mai puțin de 5% emisiile globale de gaze cu efect de seră. România este campioană europeană la reducerea acestor emisii, 77%, când media UE este de 30%. Ne-am făcut treaba de două ori mai bine treaba decât media UE. Însă cu ce preț? În sectorul energetic, închizând peste 7000 de MW centrale pe cărbune sau pe gaz, acum, la vârfurile de consum, suntem obligați să apelăm la importuri și culmea este că uneori, și nu de puține ori, aceste importuri vin de pe piețe unde energia este produsă și în termocentrale pe bază de cărbune. Deci noi le-am închis parțial pe ale noastre, nu mai poluăm, dar poluează vecinii și ne vând scump energie electrică”, a precizat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
