Opera ne aduce ceva senzațional! Regia este semnată lui Erwin Şimşensohn, scenografia lui Dragoș Buhagiar. Conducerea muzicală îi aparține lui Daniel Jinga. Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București.

În mod evident, atât versiunea dramatică, cât și cea lirică, se concentrează pe procesul locotenent-colonelului nazist Adolf Eichmann, figura centrală în implementarea „Soluției Finale” și responsabil de exterminarea a 6 milioane de evrei între 1940-1945, în cadrul unui fenomen istoric cunoscut sub numele de Holocaust.

După sfârșitul războiului, în 1945, Eichmann reușește să scape de urmărirea penală din cadrul Proceselor de la Nürnberg și fugind în America de Sud sub o falsă identitate. În 1960, serviciile de securitate israeliene l-au identificat, iar în 1961 a fost adus la Ierusalim pentru a fi judecat. În 1962, a fost condamnat la moarte prin spânzurătoare pentru crime împotriva poporului evreu și pentru crime împotriva umanității.

Alexandru Constantin va fi Eichmann

În rolul lui Adolf Eichmann a fost distribuit baritonul Alexandru Constantin, un artist renumit, solist al Operei Naționale București și al Operei Naționale Române din Iași. De asemenea, a fost solist al Operei Comice pentru Copii și al Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian” din București. În cariera sa, Alexandru Constantin a interpretat numeroase roluri de operă, printre care Renato din „Bal mascat” de Verdi, Sharpless din „Madama Butterfly” de Puccini, Dappertutto din „Povestirile lui Hoffmann”, Malatesta din „Don Pasquale” de Donizetti, Escamillo din „Carmen” de Bizet, Enrico din „Lucia di Lammermoor” de Donizetti, și Don Giovanni din „Don Giovanni” de Mozart. A interpretat, de asemenea, lucrări vocale-simfonice, cum ar fi „Carmina Burana” de Carl Orff și „Recviemurile” de Fauré și Donizetti.

Toată muzica este originală

În ceea ce privește muzica din Procesul lui Eichmann, compozitorul Gil Shohat a declarat că aceasta reprezintă a noua comandă de operă pe care o primește și probabil cea mai amplă lucrare pe care a scris-o vreodată. El a subliniat că a simțit o mare onoare să compună o operă pentru Opera Națională a României, o țară cu o tradiție muzicală extraordinară și patria unora dintre cei mai mari muzicieni ai timpurilor noastre. Un alt sentiment semnificativ a fost faptul că a avut oportunitatea de a aborda tema Holocaustului, un subiect extrem de sensibil și personal pentru el, având în vedere că provine dintr-o familie de supraviețuitori ai Holocaustului din Polonia.

Shohat a menționat că a dorit ca toată muzica operei să fie originală. Deși inspirată din tradiția muzicală evreiască, aceasta este totuși un limbaj muzical original, întrucât compozitorul a dorit să creeze o muzică extrem de comunicativă, accesibilă tuturor culturilor și care să includă elemente din diverse religii și tradiții.

El a explicat că vede tema Holocaustului ca una universală, nu doar legată de poporul evreu. De asemenea, în opera a folosit o tehnică unică care combină recitativul teatral regenerativ, acompaniat de orchestră, cu stilul tradițional belcanto. Această abordare se dovedește mai dificilă pentru interpreți decât în alte opere, adăugând o complexitate suplimentară lucrării.

Bilete pehttp://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.