Rezidenţii din Washington şi Colorado au votat legalizarea marijuanei şi în scop recreaţional, la referendumurile organizate odată cu alegerile prezidenţiale şi legislative, o măsură similară fiind respinsă la limită în Oregon.
În alte state, printre care şi Massachutes, votanţii au decis legalizarea canabisului doar în scop medical, alăturându-se celor 17 state care au deja în vigoare astfel de reglementări.
Iniţiativa 502, aşa cum a fost denumită măsura aprobată ieri prin votul cetăţenilor din Washington, legalizează producţia, posesia şi vânzarea de marijuana către persoane majore (peste 21 de ani), indiferent de scopul în care aceştia decid să o folosească. Până în prezent, în cele 17 state care au legalizat marijuana în scop medical, aceasta putea fi cumpărată doar cu prescripţie medicală, planta fiind recomandată în afecţiuni precum glaucomul, artrita sau ca analgezic.
Legalizarea şi în scop recreaţional, în Washington şi Colorado, include câteva restricţii, similare celor aplicate alcoolului. Spre exemplu, o persoană nu va avea voie să conducă vehicule dacă are mai mult de 5 nanograme de THC (substanţa activă din canabis) în sânge, ceea ce înseamnă că nu va putea fuma nicio ţigară cu marijuana în ziua în care se urcă la volan. Şi taxarea va fi asemănătoare celei pentru alcool, fiind de aşteptat o creştere substanţială a încasărilor la bugetele statale. Banii supliomentari încasaţi urmează a fi cheltuiţi în programe de sănătate. Americanii din cele două state vor avea şi dreptul de a cultiva planta pentru uz personal.
Potrivit revistei The Economist, legalizarea marijuanei in cele două state va da o puternică lovitură reţelelor mexicane de trafic, principalele furnizoare de iarbă pe piaţa americană, cunoscute pentru actele de violenţă extremă. "Legalizarea va fi o lovitură de o magnitudine pe care nicio politică publică de combatere a traficului nu a reuşit-o până acum", a scris revista The Economist, apreciind că traficanţii mexicani vor pierde venituri de peste 1,4 miliarde de dolari din totalul de 2 miliarde de dolari obţinut prin vânzarea marijuanei. În plus, arată The Economist, şi exportul altor droguri ilegale din Mexic, de la cocaină la metanfetamina, va deveni mai puţin competitiv, în condiţiile în care traficanţii vor rămâne cu costuri fixe ridicate (pentru mituirea oficialilor din vamă, războiul cu reţelele rivale, etc), în timp ce veniturile vor scădea dramatic din cauza pierderilor din vânzările de canabis.
Legalizarea la nivel statal vine în contradicţie cu legistaţia federală, care continuă să considere deţinerea şi vânzarea de marijuana o infracţiune, chiar dacă se face în scop medical. Guvernatorul din Colorado, John Hickenlooper, le-a reamintit votanţilor acest lucru, dar după rezultatul referendumului a declarat, citat de Associated Press, că va respecta decizia cetăţenilor: “Va fi un proces complicat, dar intenţionăm să ne conformăm dorinţei votanţilor”.
Atitudinea americanilor, schimbată radical
Autorităţile federale au intervenit tot mai rar în ultima peerioadă împotriva centrelor care vând marijuana în scop medical, pe măsură ce sondajele de opinie au arătat o atitudine favorabilă legalizării. Un sondaj Gallup realizat la finele anului trecut arată o susţinere record pentru legalizarea canabisului – 50% dintre respondenţi la nivel naţional, faţă de doar 12% în 1969, ultima dată când Gallup a realizat un astfel de sondaj în Statele Unite. Schimbarea de atitudine a americanilor faţă de incriminarea consumului şi comerţului cu marijuana s-a schimbat profunt în ultimii ani, pe măsură ce “războiul împotriva drogurilor” purtat de autorităţi s-a dovedit nu doar ineficient, ci a şi avut efecte dezastruoase, asemănătoare celor apărute în perioada prohibiţiei alcoolului, ducând la creşterea criminalităţii organizate şi consumând resurse uriaşe din bani publici pentru vânarea unor consumatori care nu exercită nicio violenţă împotriva altor persoane.
SUA cheltuieşte doar pentru aplicarea legii împotriva consumului de droguri 13 miliarde de dolari, a făcut cele mai multe arestări legate de marijuana din lume – 20 de milioane de persoane din anii ‘60 până în prezent, majoritatea consumatori, într-un singur an fiind reţinuţi mai mulţi fumători de iarbă decât arestaţi pentru toate infracţiunile violente (crimă, viol, tâlhărie etc.). Războiul purtat cu costuri uriaşe nu a împuţinat nici consumatorii, nici producţia, reuşind doar, pe măsură ce devenea mai dur, să împingă „afacerea“ drogurilor spre organizaţii din ce în ce mai violente dispuse să-şi asume riscul.
După ce acum doi ani votanţii din California au respins, la limită, legalizarea marijuanei în scop recreaţional, specialiştii citaţi de Wall Street Jounal au dat şanse mari de succes campaniilor desfăşurate în această toamnă în Washington, Colorado şi Oregon.
Iarba, deja legală în scop medical
Măsurile vor reprezenta un pas suplimentar faţă de legile care au dezincriminat deja consumul şi comerţul cu marijuana în scop medical. Doar în Oregon există 55.000 de consumatori de marijuana în scop medical licenţiaţi de către stat, planta fiind recomandată pentru tratamentul a numeroase afecţiuni precum artrită, glaucom, sau ca analgezic pentru bolnavii de cancer, care erau nevoiţi, până nu de mult, să şi-o procure ilegal. O parte importantă a populaţiei susţine extinderea măsurilor de liberalizare, inclusiv în scop recreativ, mai ales că şi bugetul public va câştiga peste 100 milioane de dolari pe an, nu doar din taxe, ci mai ales din reducerea cheltuielilor cu urmărirea penală şi încarcerarea consumatorilor. Susţinătorii acestor măsuri arată că societatea are de ales în prezent între două variante: să tolereze un mod de viaţă alternativ al unor semeni care nu exercită violenţă împotriva altor persoane, sau să construiască mai multe închisori din banii contribuabililor.
Sondajele de opinie au indicat o susţinere semnificativă a legalizării mai ales în Colorado (51% dintre votanţi pro legalizare, 40% contra, restul nehotărâţi), unde vânzarea de marijuana este legală în scop medical din 2000, şi Washington (50% pro, 38% contra), cu precădere în rândul tinerilor. Măsura a început să câştige suport şi printre oficiali, de regulă opozanţi ai legalizării. Procurorul din Seatle, Pete Holmes, care a fost ales în 2009 după ce a promis să nu ceară condamnări în cazuri de posesie de marijuana, a declarat că “deţinerea este o infracţiune doar pentru că am ales noi să o numim aşa, nu pentru că ar exista o justificare”.
Numeroase state au adoptat deja legi care dezincriminează posesia de cantităţi mici de marijuana, aplicând doar amenzi modice celor prinşi, chiar dacă intră în conflict cu legea federală care continuă să impună sancţiuni penale.
Legea care incriminează consumul, “anulată” de juraţi
Schimbarea de atitudine a populaţiei faţă de incriminarea consumului de droguri a început să îşi transmită efectele şi în sistemul american de justiţie, unde o parte a deciziilor în procesele penale, inclusiv cele împotriva consumatorilor şi cultivatorilor de canabis, se iau de către juraţi (oameni obişnuiţi, care trebuie să urmeze însă instrucţiunile procedurale ale judecătorului). În urmă cu o săptămână, în New Hampshire, juraţii au respins cererea de condamnare a unui bătrân de 60 de ani, care cultiva marijuana în curtea din spatele casei pentru consum propriu şi care nu şi-a deranjat niciodată vecinii.
Speţa este considerată extrem de importantă pentru că decizia a fost luată apelând la o procedură specială permisă de Constituţia americană, dar folosită foarte rar din cauza faptului că juraţii nu sunt informaţi despre existenţa ei în cursul proceselor. “Jury nullification” este o moştenire lăsată sistemului american de justiţie de către părinţii fondatori, permiţând juraţilor (cetăţeni obişnuiţi) să anuleze aplicarea unei legi, dacă o consideră nedreaptă, atunci când trebuie să condamne o persoană, chiar dacă acuzarea a reuşit să dovedească tehnic, fără urmă de îndoială, că legea respectivă a fost încălcată. În fapt, juraţii au dreptul să judece atât faptele, cât şi legea în sine, fiind o ultimă “redută” în faţa unor posibile abuzuri legislative ale autorităţilor. Prerogativa juraţilor este asemănătoare celei deţinute de Curtea Supremă, singura care mai poate anula aplicarea unei legi pe motive de neconstituţionalitate. În perioada prohibiţiei alcoolului, mai multe curţi cu juraţi au apelat la “jury nullification”, refuzând să condamne persoane prinse consumând alcool, chiar dacă acuzarea dovedise încălcarea legii, doar pentru că juraţii au apreciat legea ca fiind nedreaptă şi neconformă cu principiile constituţionale care interzic limitarea libertăţilor personale atâta timp cât nu sunt vătămaţi direct alţi oameni.
Astfel de decizii ale juraţilor au contribuit la încetarea prohibiţiei alcoolului, după o perioadă neagră în istoria SUA, în care trimiterea în ilegalitate a acestei pieţe a determinat apariţia primelor mari reţele de crimă organizată. Motivul pentru care nu se apelează mai frecvent în procesele penale la “jury nullification” este faptul că juraţii nu sunt informaţi de judecător că au o astfel de prerogativă. Mai mult chiar, o decizie a Curţii Supreme de la sfârşitul secolului 18, interzice apărării să informeze juraţii că au un astfel de drept, deşi nu interzice dreptul în sine, pentru ca oamenii obişnuiţi din juriu să nu abuzeze de el anulând aplicarea legilor penale. În New Hampshire, bătrânul consumator de marijuana a scăpat de condamnare pentru că guvernatorul statului a aprobat, în luna iulie a acestui an, un act normativ care permite avocaţilor apărării să informeze juraţii despre posibilitatea de a judeca, în procesele penale, atât faptele, cât şi legea. În viitor, este de aşteptat ca acuzaţii să scape de condamnare, graţie aplicării acestei prerogative constituţionale, în majoritatea proceselor declanşate împotriva consumatorilor de droguri.
Până în prezent, cauze în care s-a folosit “jury nullification” au apărut, de regulă, doar acolo unde juraţii aveau cunoştinţă de existenţa acestei prerogative din alte surse de informare. Tot mai multe organizaţii şi publicaţii americane au început campanii de informare pentru a aduce la cunoştinţa cetăţenilor americani obişnuiţi faptul că pot desfiinţa şi legile “nedrepte” dacă ajung vreodată să fie desemnaţi juraţi în procese penale.
Fost procuror federal: “Votaţi nevinovat în toate cazurile cu marijuana!”
La finele anului trecut, New York Times a făcut senzaţie publicând un articol scris chiar de fostul procuror federal Paul Butler, în prezent profesor de drept la Universitatea George Washington, în care acesta recomanda americanilor să voteze “nevinovat” dacă ajung vreodată juraţi într-un proces legat de marijuana, chiar dacă acuzarea dovedeşte că acuzatul a fumat iarbă sau a vândut-o unui alt adult, într-un schimb consimţit: “Ca jurat, aveţi această putere dată de constituţie ; dacă o exercitaţi, veţi fi parte dintr-o tradiţie a juraţilor americani care au ajutat ca legile noastre să devină mai drepte”.
Şi alte publicaţii, precum The Economist, au început de mai mulţi ani o campanie de informare pentru a arăta că legalizarea, este, la fel ca în cazul prohibiţiei alcoolului, singura soluţie pentru a diminua cele mai nocive efecte pe care drogurile le au în societate.