Practic, chiar de azi, Guvernul României ar putea renunţa la preţurile reglementate pentru populaţie, lăsând ca preţul gazului din facturile primite la noi acasă să fie stabilit strict în condiţie de cerere şi ofertă. Deocamdată, acest lucru nu este posibil în condiţiile legii, deşi piaţa ar impune-o, pentru că, prin hotărâre de guvern, preţul gazului a fost îngheţat la nivelul de 60 de lei/MWh până în martie 2017. O eventuală decizie de liberalizare a pieţei pentru casnici va fi luată până la acea dată, în funcţie de condiţiile de piaţă de atunci. Dacă preţul va oscila în jurul acestei valori, atunci piaţa va fi declarată liberă. Dacă va fi mai mare, atunci, probabil, se va continua calendarul de liberalizare, agreat cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, care prevede scumpiri succesive ale gazului de producţie internă până la nivelul celui de import. Termenul limită de liberalizare al pieţei ar fi sfârşitul lui 2018 iar gazul, potrivit acestui scenariu, ar urma să se scumpească cu 15%-20%.

Cum stăm acum

În 16 august, la hub-ul de gaze de la Baumgarten Austria, referinţa pentru piaţa centrală şi est-europeană, un megawattoră de gaz (MWh) s-a vândut cu 12,7 euro, adică 56,5 lei, la un curs euro/leu de 4,45. În aceeaşi zi, s-au încheiat contracte futures cu livrarea în septembrie la 13,35 euro/MWh, adică 59,4 lei. În România, preţul reglementat al gazului de producţie internă este 60 de lei/MWh. Astfel, referinţa pentru gazul de import din piaţa liberă este mai mică decât cea internă. În acelaşi timp, după cum precizează Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, traderii care aduc gaze din Rusia, Conef şi WIEE, plătesc un preţ mediu de 63 de lei/MWh în trimestrul trei din acest an. Practic acelaşi preţ ca al gazului românesc. Mai mult decât atât, luna trecută, în datele de 13 şi 14, Petrom a scos la vânzare pe bursa OPCOM, în condiţii de piaţă liberă, gaz la 60 de lei/MWh, pentru care nu a primit nicio ofertă, deci piaţa aşteaptă preţuri chiar mai mici.
Toţi aceşti factori coroboraţi arată că gazul din piaţa liberă este la nivelul de preţ al celui din piaţa reglementată, deci, aşa cum am precizat deja, piaţa consumatorilor casnici ar putea fi considerată deja liberalizată anticipat. Totuşi, ce ar însemna dacă, spre exemplu, Guvernul ar declara piaţa liberalizată chiar de mâine?

Beneficii şi riscuri

O piaţă liberă a gazului pentru consumatorii casnici ar însemna un concurs de oferte de la zeci de furnizori, nu doar de la 3-4, ca în prezent, la fel ca în piaţa de electricitate. În teorie, o concurenţă mai mare presupune servicii mai bune şi preţuri mai mici. Astfel, preţul de achiziţie al gazului ar putea fi chiar mai mic de 60 de lei/MWh, pentru că fiecare furnizor va avea opţiune să ia de pe plan local sau din import, putând negocia cele mai bune preţuri, în funcţie de cantităţi şi termene de livrare. „Concurenţa reprezintă un stimulent pentru companii, încurajându-le să acţioneze la potenţial maxim pentru a furniza servicii de calitate şi la preţuri accesibile. Într-o piaţă competitivă, companiile vor concura între ele pentru a-şi extinde aria clienţilor şi vor reacţiona rapid şi flexibil la modificările ce apar în structura cererii“, a spus recent Havrileţ. Potrivit acestuia, dezavantajele care pot apărea sunt determinate, în principal, de riscurile generate de fluctuaţia preţurilor şi de caracterul aleatoriu al evoluţiilor pe piaţă. Pentru a fi mai clari, vom exemplifica cu o situaţie concretă. Mai întâi, trebuie specificat că preţul gazului de pe pieţele regionale îl urmează pe cel al petrolului cu o întârziere de circa șase luni. Minimul din ultimii 13 ani al preţului la petrol a fost atins în luna aprilie a acestui an –  27 de dolari pe baril. În consecinţă, impactul acestui preţ la gaz este chiar în prezent. Din aprilie până în prezent însă, cotaţiile petrolului au urcat cu peste 85%. Impactul îl vom vedea în primul trimestru al anului viitor. preţul mărfii gaz în preţul final din factură este de circa 50%, restul fiind diverse tarife şi taxe. Prin urmare, în ianuarie – februarie 2017 am putea vedea un gaz mai scump chiar cu 30%-40% faţă de prezent. În condiţiile în care piaţa ar fi liberalizată, impactul în facturile românilor ar putea fi măsură, adică greu de suportat pentru bugetul familiei.
De altfel, acest scenariu pare a fi unul cu şanse reale de a deveni realitate. „Estimările de preţ pentru gazele ruseşti arată 68 de lei pentru ultimul trimestru al acestui an, apoi 72 de lei pentru primul trimestru al anului viitor (creştere de preţ de 20%  – n.r. ). Important de reţinut este că e vorba de contracte directe pentru piaţa liberă şi preţurile ţin cont de mai multe elemente: cantitate, perioada de contract, modalitatea de plată, nu în ultimul rând relaţiile comerciale istorice ale importatorului cu Gazprom”, explică preşedintele ANRE.

Sumarizând, piaţa gazului pentru consumatorii casnici este în acest moment, de facto, liberalizată, potrivit tuturor prevederilor din memorandumul cu FMI, în documentul agreat de statul român termenul fiind 2018. Guvernul României a decis să nu acţioneze pripit şi să declare anticipat liberalizare, stabilind o perioadă de nouă luni, până în martie 2017, de analiză a pieţei şi a implicaţiilor liberalizării. Piaţa liberă are ca avantaj concurenţa dintre furnizori, cu implicaţii favorabile asupra preţului şi serviciilor oferite, iar ca dezavantaj major lipsa pârghiilor de intervenţie a statului la şocuri de preţ din piaţa internaţională.

Acum, piaţa gazului pentru cele trei milioane de gospodării din România arondate la reţeaua naţională este un joc între doi mari furnizori, E.ON, în nord, şi ENGIE, în sud. Preţul gazului este stabilit periodic de către ANRE pe baza unui coş de gaze în care intră producţie locală şi de import. Pentru acest an, ANRE a stabilit ca acest coş să fie constituit 100% din gaze de producţie locală. Piaţa de gaze a consumatorilor industriali este liberalizată deja de doi ani. România consumă anual circa 11-12 miliarde de metri cubi de gaze, din care o treime reprezintă consumul populaţiei.