Dorind să îşi extindă activitatea, casele mari de ajutor reciproc (CAR) fac un demers neobişnuit pentru nişte entităţi private care nu trebuie să facă, în momentul de faţă, raportări către nicio instituţie a statului şi nici să plătească impozite.
«Aveţi grijă ce vă doriţi că s-ar putea să vi se întåmple şi să nu mai puteţi scăpa apoi! Ne-au avertizat mai mulţi, dar credem că dacă vom fi supravegheaţi de BNR sau de altă entitate vom avea mai mult de cåştigat decåt de pierdut!», a declarat, pentru Capital, Florin Simion, directorul general al Federaţiei Caselor de Ajutor Reciproc din Romånia (FEDCAR). Organizaţia sa reuneşte 15 din cele mai mari CAR-uri din Romånia şi îşi doreşte ca membrii săi să fie supuşi supravegherii BNR sau a unei alte entităţi.
Demersul nu este străin de influenţa politicului, urmånd să fie susţinut, după alegeri, de PSD, unul dintre senatorii acestei formaţiuni politice, senatorul Şerban Nicolae, fiind de altfel şi preşedinte neremunerat al FEDCAR. „Vom sprijini la nivel parlamentar demersul prin proiectul unei noi legi, care să reglementeze activitatea CAR, prevăzånd cerinţe minime de prudenţialitate şi supraveghere a domeniului. Nu am stabilit modalităţile concrete de supraveghere, discuţiile cu BNR nu au avansat, pentru că există încă o reticenţă la nivelul băncii centrale faţă de această idee, care ar presupune resurse umane mari“, spune Nicolae. În opinia sa, BNR rămåne totuşi o variantă mai bună pentru supraveghere decåt crearea unei noi instituţii, care ar presupune costuri foarte mari. În plus, consideră Nicolae, ar putea fi luată în considerare, prin proiectul de lege pe care îl va iniţia, o variantă de „supraveghere subordonată“, în care BNR nu ar supraveghea direct CAR-urile, ci doar Federaţia la care acestea sunt afiliate, precum cea pe care acesta o conduce, iar Federaţia ar controla mai departe activitatea membrilor.
Activitate mai extinsă
Supravegherea celor aproape 3.000 de CAR-uri răspåndite în toată ţara este însă ultimul lucru pe care BNR şi-l doreşte în momentul de faţă. În prezent, nelucrånd decåt cu banii membrilor şi avånd limitate operaţiunile şi posibilităţile de plasament, acestea sunt înscrise în Registrul de Evidenţă al BNR doar în scop statistic, trebuind să notifice doar înfiinţarea, nu să suporte şi cerinţe prudenţiale. „Trebuie păstrat rolul social al CAR-urilor, fără impunerea unor condiţii de capital care ar limita rolul de întrajutorare. Condiţiile de reglementare sunt simple, pentru că CAR-urile nu au obiectiv să concureze băncile sau societăţile de leasing şi se delimitează precis aria de adresabilitate a serviciilor financiare oferite: doar pentru membri“, a declarat, săptămåna trecută, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.
Ce motivaţii pot determina însă nişte entităţi private să îşi dorească să fie supravegheate şi să suporte, evident, din banii membrilor, costurile suplimentare pe care aceasta le presupune? Mai ales în condiţiile în care CAR-urile nu plătesc impozite, fiind organizate ca asociaţii, tip ONG, cu rol de întrajutorare pentru romånii care nu îşi permit să obţină un credit bancar clasic. Pentru CAR-urile mari, limitele în care legislaţia le permite să îşi desfăşoare acum activitatea – nu au dreptul să facă plasamente şi să atragă depozite de la alţi clienţi decåt de la membrii care constituie fondul social – nu mai sunt suficiente. „CAR-urile mari pot mai mult! Ar putea să servească mai bine membrii cu servicii diversificate. Dar nu o putem face singuri… ar trebui să vină de la o autoritate. În unele ţări există şi modelul în care se pot atrage depozite, dar CAR-urile acolo sunt supravegheate şi reglementate riguros“, spune Florin Simion, directorul general FEDCAR. Preşedintele Federaţiei, senatorul Şerban Nicolae, completează: „CAR-urile nu lucrează cu banii clienţilor, ci cu ai membrilor. Nu putem face însă plasamente acum. Sperăm să putem în viitor, după modelul Irlandei, şi suntem dispuşi să plătim costuri suplimentare pentru supraveghere dacă aceasta ne va permite.“
Problema independenţei altora
Un singur impediment remarcă Nicolae: „La CAR-urile nemembre ne lovim de problema că vor să-şi păstreze independenţa. Nu îi putem obliga să se afilieze, nici să respecte cerinţe de prudenţialitate“. În opinia sa, o soluţie ar fi împărţirea CAR-urilor în două categorii – cele care acceptă supravegherea şi cerinţele de prudenţialitate pentru a-şi putea extinde şi activitatea, eventual şi cu o schimbare a denumirii, şi cele care vor să continue să activeze la fel ca şi pånă acum, pentru că nu vor dori sau nu îşi vor permite să suporte cerinţe mai mari de capital şi costurile supravegherii.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte aproape 3.000 de CAR-uri din ţară, care au puţini membri (de regulă angajaţii aceleiaşi întreprinderi pun sume mici deoparte sub forma de fonduri sociale, luånd apoi împrumuturi prin rotaţie) şi nu respectă reguli stricte de prudenţialitate, cei 15 membri FEDCAR au împreună peste 67.000 de membri, active de peste 47 milioane de dolari la finele lunii septembrie şi au depăşit demult stadiul de „roată“ organizată între colegii de birou. CAR-uri mari, aşa cum este, de exemplu, CAR Faur cu aproape 11.000 de membri şi active de 8 milioane de euro, au ajuns „bănci în miniatură“, acordă şi împrumuturi foarte mari, de 25.000 de lei, şi şi-ar dori să îşi extindă activitatea mai mult decåt le permite acum legea. Potrivit directorului general Florin Simion, la nivelul Federaţiei este impus un nivel minim de lichiditate de 15% (membrii au în medie 18%) şi de solvabilitate de 111% (media este de 123%). Pentru capital, standardul impus este de 10% din totalul activelor, membrii avånd acum în medie 18%.
«Impunerea unor condiţii minime de capital, lichiditate sau solvabilitate de către BNR ar limita rolul social de întrajutorare al CAR-urilor în Romånia, care au aria de adresabilitate a serviciilor financiare precis delimitată, doar pentru membri.»
Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR
«Există o reticenţă a BNR faţă de ideea supravegherii tuturor CAR-urilor, pentru că ar presupune resurse umane mari. Dar limitånd-o doar la casele mari, care respectă reguli de prudenţialitate, le-ar permite acestora să îşi diversifice serviciile.»
Şerban Nicolae, preşedinte neremunerat FEDCAR şi senator PSD
