Pentru prima oară, principalul serviciu secret al României, SRI, se apleacă asupra unui fenomen extrem de periculos, scrie jurnalistul Radu Tudor pe blogul său.
Este vorba unde un fenomen care s-a amplificat extrem de mult de la debutul pandemiei: fake news-urile.
Fenomenul a crescut mult odată cu dezvoltarea tehnologică şi diversificarea modalităţilor de comunicare
Potrivit unui studiu realizat de departamentul de specialitate din cadrul Serviciului Român de Informaţii, fenomenul fake news este la fel de vechi precum sunt ştirile, doar că de-a lungul timpul i-au fost atribuite diferite denumiri – zvon, diversiune, dezinformare, propagandă.
Însă este evident şi trebuie admis faptul că amploarea fenomenului şi dobândirea de multiple valenţe (din punctul de vedere al obiectivelor) au avut trenduri ascendente odată cu dezvoltarea tehnologică şi diversificarea modalităţilor de comunicare în masă şi a canalelor de transmitere a datelor (trecerea de la exclusivitatea presei scrise/tipărite la online media, blogging, reţele de socializare, videosharing sau vlogging), scriu specialiştii SRI.
În cursul anului 2018, Comisia Europeană a iniţiat un demers privind stabilirea unui Cod de bune practici la nivelul UE privind combaterea dezinformării online, ca parte a unor acţiuni care au vizat securizarea spaţiului informaţional digital ce definea dezinformarea drept “o serie de informaţii al căror caracter fals sau înşelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate şi diseminate pentru a obţine un câştig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat şi care pot provoca un prejudiciu public”.
Care este scopul unui fake news, potrivit SRI?
Distorsionarea percepţiei auditoriului sau crearea unui nou curent de opinie cu intenţia de a dezinforma sau de a crea confuzie şi a destabiliza sentimentul de securitate (colectivă, naţională).
Efectele negative ale ştirilor false se repercutează în primul rând asupra cetăţenilor, care reprezintă o parte integrantă a conceptului de securitate naţională ca beneficiari ai acesteia şi ca valoare ce trebuie protejată.
Ce efecte au ştirile false?
Crearea şi întreţinerea unor nelinişti şi tensiuni sociale, alarmarea cetăţenilor, inocularea sentimentului de neîncredere în instituţiile statului, sabotaj, favorizarea acţiunilor de spionaj.
Fake news poate fi interpretat drept parte a războiului informaţional (hibrid) care urmăreşte afectarea adversarului prin crearea unor pârghii de vulnerabilizare şi exploatare a riscurilor cu impact major asupra cetăţenilor, economiei sau la nivel strategic, în încercarea de a aduce atingere valorilor de securitate naţională.
Întreg raportul elaborat de SRI poate fi citit accesând acest link.
