Maghiarii, englezii și germanii au întins covorul roșu în fața premierului chinez sosit în Europa cu o listă de cumpărături de peste 12 miliarde de euro.
Cu doar câteva zile înainte ca marele partid unic din China să împlinească venerabila vârstă de 90 de ani, prim-ministrul Wen Jiabao a vizitat trei state europene. Cu scurte escale la Budapesta și Londra, șeful guvernului de la Beijing a țintit exact în inima Europei, la Berlin.
După ce, la sfârșitul anului trecut, a întins o mână, e drept plină de bani, Greciei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei și Italiei, încercatele state PIIGS, pentru a le ține pe linia de plutire, Wen Jiabao pare să-și continue marșul triumfal printr-o Europă ale cărei probleme structurale nu și-au găsit încă leacul.
Lista de cumpărături
În cele două zile petrecute la Budapesta, delegația de peste 100 de oameni de afaceri și oficiali ai guvernului de la Beijing a pus pe masa negocierilor mai bine de un miliard de euro. „China este gata să cumpere un «anumit număr» de obligațiuni maghiare, iar Banca de Stat pentru Dezvoltare va asigura o linie de credit de circa un miliard de euro pentru investițiile companiilor ungare“, a spus mândru Wen Jiabao. Mărinimia a continuat prin încheierea unor parteneriate între mai multe companii chineze și maghiare, precum și prin susținerea cu 10,5 mil. euro a unui proiect pentru captarea energiei solare. Bineînțeles, majoritatea „ajutoarelor“ au fost oferite unor companii înregistrate în Ungaria, dar care au capital chinez.
Etapa britanică a demarat cu semnarea unui acord de finanțare în valoare de un miliard de euro acordat grupului BG, specializat în extragerea gazelor naturale, de către Bank of China, cu condiția de a extinde proiectele din marele stat asiatic. Au urmat alte parteneriate în valoare de peste 500 de mil. euro, precum și o vizită la uzina MG, deținută acum de grupul chinez SAIC.
Ca și la Budapesta, premierul chinez a declarat că speră ca schimburile comerciale dintre cele două țări să se dubleze până în 2015. Ajuns la Berlin, în capitala celui mai mare exportator european, Wen Jiabao a susținut o adevărată demonstrație de forță, etalând peste 10 miliarde de euro pentru investiţii. Tot în Germania a fost anunțată și cea mai mare achiziție din acest turneu european: 62 de aeronave Airbus A320. În plus, Volkswagen a primit acceptul de a construi două noi uzine și mașini electrice, Daimler va investi două miliarde într-o fabrică de motoare și extinderea celei de mașini, iar Siemens a semnat un acord pentru dezvoltarea de noi tehnologii menite să reducă pierderile de energie sau să fluidizeze traficul. Bineînțeles, toate acestea în China, cu parteneri chinezi.
Patru miliarde anual
Disperați să iasă din criza care încă își arată colții, liderii europeni „înghit” aproape patru miliarde de euro pe an din largul buzunar al fostului bancher al Americii, devenit, mai nou, finanțator mondial. Dacă luăm în calcul doar investițiile directe. Dacă adăugăm și excedentul de trei miliarde de euro din schimbul de servicii UE-China, europenii par avantajați.
Numai că excedentul se transformă brusc în deficit odată ce sunt luate în calcul și schimburile de bunuri. Anul trecut, conform lui Jonathan Holslag, analist la Brussels Institute of Contemporary China Studies, deficitul de cont curent al UE în relația cu China a depășit 130 mld. euro. Faptul că europenii exportă servicii și tehnologie și importă doar bunuri nu pare a fi însă suficient pentru șeful guvernului chinez.
De altfel, în timpul întâlnirii cu Angela Merkel, Wen Jiabao a solicitat Germaniei sprijinul pentru ca autoritățile europene să relaxeze controlul asupra exportului de noi tehnologii. Prin urmare, fie că vor, fie că nu vor, europenii sunt nevoiți să răspundă mâinii cu bani întinse de chinezi cu o mână plină de tehnologii și know-how, elemente esențiale pentru dezvoltarea economiei chineze. În plus, cam toți banii investiți de China în Europa se întorc, în final, în buzunarul marelui stat asiatic.
Chinezii vin în Europa ca potențiali competitori pe piață, nu ca salvatori. Companiile chineze caută know-how și canale noi de export.
Jonathan Holslag, Institute of Contemporary China Studies (Bruxelles)
26% din rezervele valutare ale Chinei sunt investite în active denominate în euro, iar circa 40% din investițiile chineze în UE s-au derulat în statele PIIGS.