Premierul Florin Cîțu, prima reacție după publicarea PNRR. Șeful Guvernului a publicat vineri seară pe Facebook un mesaj în care arată că punerea documentului în dezbatere publică este al doilea test trecut de coaliția aflată la guvernare, după aprobarea bugetului pentru 2021.
Cîțu este convins că prin PNRR Guvernul va putea accesa cele aproape 30 de miliarde de euro alocați țării noastre prin mecanismul instituit la nivelul Uniunii Europene pentru redresarea post-pandemie a economiilor europene.
Premierul Florin Cîțu, prima reacție după publicarea PNRR: ”Încă un pas înainte”
”Am analizat astăzi în Guvern și am pus în dezbatere publică Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmează să îl transmită Comisiei Europene și în baza căruia vom putea accesa cele aproape 30 de miliarde de euro alocați țării noastre prin mecanismul instituit la nivelul Uniunii Europene pentru redresarea post-pandemie a economiilor europene.
Este încă un pas înainte pe care l-am făcut pentru concretizarea acestui plan, este al doilea test trecut cu succes cu partenerii noștri de guvernare, după aprobarea bugetului.
Coaliția este unită, puternică și suntem hotărâți să ducem la bun sfârșit reforma de care România are nevoie. Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm.
Vorbim, practic, despre prioritățile României până în 2026, iar planul reflectă faptul că le acordăm importanță tuturor. Am prevăzut alocări importante pentru infrastructură rutieră și feroviară, rețeaua de gaze, vrem să construim spitale noi, dar avem în vedere și măsuri sociale.”, a scris Premierul pe Facebook.
Document gândit pe șase piloni
Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
„La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune.
Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026”, se precizează în documentul citat.
Sursă foto: INQUAM Photos, George Călin
