Premierul Florin Cîțu, situație delicată: un pesedist poate decide dacă România va primi sau nu banii pentru Planul Național de Redresare și Reziliență.

Asta în condițiile în care fără fondurile europene bugetul de stat și economia României se vor afla într-un mare impas în 2021.

Premierul Florin Cîțu, situație delicată. Va colabora cu PSD?

Grupul de lucru, creat prin decizia Conferinţei preşedinţilor de grupuri politice din PE, va exercita controlul asupra principalului instrument de ieşire din criză a UE.

”Vom monitoriza punerea în aplicare a Mecanismului ce totalizează 672,5 miliarde de euro, sub formă de subvenţii şi împrumuturi în condiţii avantajoase pentru statele membre, şi vom avea de două ori pe lună dialoguri de evaluare cu Comisia Europeană.

Practic, prin acest grup de lucru se exercită controlul parlamentar asupra modului în care fondurile UE sunt direcţionate de la Bruxelles către statele membre.

Priorităţile mele sunt repartiţia justă şi eficientă a banilor europeni pentru România şi verificarea implementării la nivel naţional a Planului de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat eurodeputatul Dan Nica, potrivit unui comunicat de presă al PSD.

În total, România ar putea primi 14,248 miliarde euro

El a precizat că grupul de lucru va analiza, de asemenea, viitoarele acte delegate şi de punere în aplicare ce vor fi emise în baza Regulamentului privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, conform news.ro.

Trebuie precizat că scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE.

La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro, respectiv împrumuturi de până la 360 miliarde euro.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Planul Național de Relansare și Reziliență, piatră de hotar pentru dezvoltarea României

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.

În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.

Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

Sursa FOTO: Capital.