Curtea Penală Internațională (CPI) a făcut un pas decisiv în investigarea crimelor internaționale, emițând mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și unor lideri Hamas.
Decizia instanței îi acuză pe aceștia de crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului din Gaza și al atacurilor din octombrie 2023. Măsura luată de CPI atrage atenția internațională, dar ridică și întrebări legate de aplicarea practică a mandatelor, în contextul refuzului de cooperare al Israelului și al Statelor Unite.
Mandatele de arestare și contextul juridic
Curtea Penală Internațională (CPI) a luat decizia de a emite mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul ministru al apărării Yoav Gallant, precum și pentru oficiali ai Hamas.
Aceștia sunt acuzați de implicare în crime de război și crime împotriva umanității, în urma conflictului izbucnit după atacurile din octombrie 2023 și ofensiva militară israeliană în Gaza. Potrivit CPI, crimele s-au desfășurat între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024.
„Camera a emis mandate de arestare pentru două persoane, domnul Benyamin Netanyahu şi domnul Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise cel puţin de la 8 octombrie 2023 până cel puţin la 20 mai 2024, ziua în care procuratura a depus cererile pentru mandatele de arestare”, au declarat judecătorii CPI.
Un mandat similar a fost emis și pentru Mohammed Deif, liderul militar al Hamas, care a fost ulterior eliminat de armata israeliană.
Reacțiile internaționale și implicarea Statelor Unite
Decizia instanței a generat reacții puternice pe scena internațională. Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni au condamnat solicitarea de emitere a mandatelor de arestare, descriind-o drept „rușinoasă” și „antisemită”.
La rândul său, președintele american Joe Biden a criticat demersul procurorului CPI, Karim Khan, reiterând sprijinul SUA pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas.
În același timp, gruparea Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a respins și ea decizia instanței, criticând procedurile legale inițiate de CPI.
Cu toate acestea, observatorii internaționali subliniază că sprijinul limitat al Statelor Unite și faptul că Israelul nu este membru al CPI vor complica aplicarea practică a acestor mandate.
Contestațiile Israelului și statutul juridic
Israelul a contestat competența Curții Penale Internaționale, susținând că instanța nu a oferit autorităților israeliene ocazia de a investiga în mod independent acuzațiile.
„Nicio altă democraţie cu un sistem juridic independent şi respectat precum cel care există în Israel nu a fost tratată în acest mod prejudiciabil de către procuror”, a declarat Oren Marmorstein, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe israelian, pe platforma X (fostă Twitter).
Ministerul de Externe israelian a subliniat, de asemenea, angajamentul țării față de respectarea statului de drept și a precizat că va continua să-și protejeze cetățenii împotriva militanților.
Limitele impuse de jurisdicția CPI
Deși CPI este considerată o instanță supremă în investigarea crimelor internaționale, limitele sale sunt evidente în acest caz.
Curtea depinde de cooperarea statelor membre pentru a pune în aplicare mandatele de arestare, însă nici Israelul, nici Statele Unite nu fac parte din CPI.
Această situație reduce semnificativ șansele ca Netanyahu, Gallant sau alți oficiali să ajungă în fața instanței de la Haga.
Un precedent similar a fost observat în 2023, când CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina.
Totuși, nici acel mandat nu a fost pus în aplicare, evidențiind dificultățile de aplicare a deciziilor instanței internaționale în contextul refuzului de cooperare din partea anumitor state.
