Purtător de cuvânt al unui grup de țări supranumite Frugale, Rutte, în vârstă de 53 de ani, a devenit simbolul rezistenței liberale din linia dură care a paralizat negocierile de mai multe ori, i-a divizat pe liderii celor 27 de țări membre ale UE în mici grupuri și a înmulțit cafelele băute pe terasa clădirii Consiliului European de la Bruxelles.

Luni seară, președintele grupului, Charles Michel, a prezentat o nouă propunere, în încercarea de a ajunge la unanimitatea necesară și pentru a face să înainteze planul de recuperare.

Fără a ajunge la un consens la ora 1 dimineața, marți (ora locală, 20:00 în Brazilia), reuniunea se îndreaptă spre a fi cea mai lungă din istoria Consiliului. După încă cinci ore și cinci minute va depăși întâlnirea record de la Nisa (Franța), din anul 2000.

Pachetul total este de peste 1,8 trilioane de euro (11 trilioane de reali, mai mult decât PIB-ul anual al Braziliei), iar principalul punct al divergenţei a fost planul de recuperare – supranumit Noua Generație (NGEU) -, 750 miliarde de euro care, în versiunea inițială, erau împărțite în două treimi pentru subvenții nerambursabile și o treime pentru împrumuturi.

Ţările frugale (Olanda, Danemarca, Suedia și Austria, cu un oarecare sprijin din partea Finlandei), totuși, regretă faptul că patronează ceea ce consideră drept „premii” acordate unor țări care, potrivit lor, își controlează nesatisfăcător banii publici.

În noua propunere, ponderea donațiilor a scăzut la 52%, adică 390 de miliarde de euro. Restul de 360 ​​de miliarde ar fi acordate ca împrumuturi pentru țările care nu pot obţine dobânzi mai mici pe piața internațională (11 din cei 27 de membri, conform calculelor Comisiei). Creditul va fi rambursat în 30 de ani începând cu anul 2028.

Redistribuirea a provocat furia primului-ministru polonez, Mateusz Morawiecki, care a numit ţările frugale drept „grupul celor mai meschine și mai egoiste țări”.

De asemenea, primul-ministru italian, Giuseppe Conte, s-a întors împotriva premierului olandez și principal purtător de cuvânt al ţărilor frugale, Mark Rutte. „Puteți fi erou la dumneavoastră acasă încă vreo câteva zile, dar riscați să fiți tras la răspundere pentru dezamăgirea Europei”, a declarat acesta la dineul de duminică, când negocierile patinau deja de trei zile.

Italia ocupă o poziție centrală în preocupările politice ale Comisiei Europene, care considera fundamentală pentru viitorul blocului o soluție care să nu îngreuneze viața țărilor de sud.

Cu economia anemică, chiar înainte de pandemie, Italia a fost una dintre cele mai afectate țări de coronavirus în domeniul sănătăţii și al afacerilor. Estimările UE date publicităţii în urmă cu două săptămâni prognozează o scădere cu peste 11% a PIB-ului în acest an (și o recuperare de doar 6% în 2021), scenariu considerat drept un teren ideal pentru politicienii populişti care susţin un „Italexit” – ieșirea ţării din bloc, aşa cum s-a întâmplat cu Regatul Unit în cazul Brexit-ului.

Un eșec al Uniunii Europene în a demonstra că își poate ajuta membrii în momentele cele mai dificile ar adăuga praf de pușcă la discursul deja exploziv.

Totuși, Rutte se va confrunta cu alegeri în Olanda anul viitor și trebuie să servească un electorat care apreciază austeritatea fiscală. „Nu ne aflăm aici pentru a merge la zilele de naștere ale altora tot restul vieții. Ne aflăm cu toții aici pentru a apăra interesele propriilor noastre țări”, a declarat acesta luni, făcând aluzie la sărbătorirea zilei de naștere a primului-ministru al Portugaliei, António Costa, și al Germaniei, Angela Merkel, în prima zi a reuniunii, vineri (17 iulie).

O altă discuție politică a acestui Consiliu se referea la utilizarea resurselor financiare ca modalitate de a exercita presiuni asupra unor țări precum Ungaria și Polonia pentru a stopa acțiunile considerate antidemocratice și contrare normelor UE, în domenii precum libertatea presei și şi a sistemului judiciar, dar şi în politicile de imigrare.

Olanda dorea să includă un mecanism pentru a opri transferurile dacă există îndoieli cu privire la guvernarea lor, ceea ce primul-ministru ungar, Viktor Orbán, a numit drept „tactici comuniste”. „Când regimul comunist a decis să ne atace [Ungaria a fost un satelit al Uniunii Sovietice până în 1991], ei au folosit termeni juridici vagi, ca cei din propunerea olandezului”, a declarat Orbán, referindu-se la Rutte.

Primul-ministru olandez a dat deja exemple de disciplină. În timpul pandemiei, el a urmat restricțiile impuse de guvernul său, care interziceau vizitele la casele de bătrâni, și nu și-a vizitat mama, care a murit în luna mai, la vârsta de 96 de ani.

Descris ca un bun simbol al frugalității, el merge zilnic cu bicicleta, locuiește în același cartier în care a crescut și în același apartament de când a absolvit facultatea și are în garaj o mașină uzată.

Copil prematur, Rutte a pierdut un frate din cauza SIDA. „Moartea sa mi-a schimbat drastic viziunea asupra vieții”, a declarat acesta în 2006 mass-mediei europene. „Mi-am dat seama că voi trăi o singură dată. Nu există repetiție generală, există o singură reprezentaţie,.. De aici provine enorma mea motivare”.

Fost manager de resurse umane al companiei Unilever, a condus trei guverne olandeze în ultimii zece ani, conform folha.uol.com.br.