Șansele Finlandei de aderare la NATO au crescut
Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat marţi că probabilitatea ca Finlanda să devină membră a NATO înaintea Suediei a crescut, deşi aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică este doar o chestiune de timp.
”În ultimele săptămâni a crescut probabilitatea ca acest lucru să se întâmple”, a spus Kristersson într-o conferinţă de presă la Stockholm înainte de plecarea într-o vizită în Germania.
”În cele din urmă, nu se pune problema dacă Suedia devine membră a NATO, ci când”, a adăugat şeful executivului suedez, transmite Reuters.
Atât Finlanda, cât şi Suedia se pregătesc pentru a deveni membre ale NATO şi au solicitat oficial acest lucru în mai 2022, după începerea invaziei ruse în Ucraina, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate.
În urmă cu două săptămâni, parlamentul de la Helsinki a adoptat cu o majoritate zdrobitoare proiectul de lege care deschide calea pentru aderarea Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică. Deputaţii finlandezi au aprobat, cu 184 de voturi pentru şi şapte împotrivă, o lege care permite intrarea ţării în NATO.
Aderarea trebuie să fie aprobată de toți membri NATO
Toți cei 30 de membri ai NATO trebuie să ratifice aderarea Suediei şi Finlandei, mult timp neutre și nealiniate militar. Doar Turcia şi Ungaria mai trebuie să dea undă verde, iar Ankara a evocat în mod public posibilitatea de a separa ratificarea aderării la NATO a celor două ţări şi de a ratifica numai aderarea Finlandei.
Între altele, Turcia reproşează Suediei că adăposteşte militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care Ankara îi califică drept ”terorişti”, în special membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan. Discuţiile au fost reluate săptămâna trecută la Bruxelles.
Ankara a declarat clar că obiecţiile sale sunt mai mari în cazul Suediei decât în cel al Finlandei, iar Ulf Kristersson a spus că poziţia Turciei în această privinţă nu s-a modificat, ceea ce ar însemna că cele două ţări nordice ar putea să adere separat la NATO dacă preferă acest lucru.
Ratificarea Turciei rămâne incertă
Pe de altă parte, după mai multe amânări, Parlamentul ungar a început să examineze subiectul la începutul lui martie, cu susţinerea Guvernului lui Viktor Orban, iar NATO speră la o decizie „rapid”.
Însă perspectiva ca Turcia să-și dea acordul rămâne incertă, în contextul în care preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere de 20 de ani, candidează la un nou mandat la alegerile ce vor avea loc pe 14 mai.
Suedia speră ca drumul către NATO să-i fie deschis după alegerile din Turcia, în cazul în care opoziţia vine un candidat puternic împotriva lui Recep Tayyip Erdogan.
