Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat în acest an lui Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger pentru experimentelor lor revoluționare în domeniul mecanicii cuantice. Cei trei vor împărți un premiu în valoare de aproape 900.000 de dolari.
Cercetătorii Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger au fost recompensaţi, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2022 pentru „experimente revoluţionare” în domeniul mecanicii cuantice, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Cei trei vor împărți premiul de 900.000 de dolari
Cei trei vor împărţi premiul în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 900.000 de dolari americani).
Decernat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe, premiul a ajuns anul trecut la cercetătorii Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann, recompensaţi pentru „modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele şi prezicând în mod fiabil încălzirea globală”, precum şi la Giorgio Parisi, pentru „descoperirea interacţiunii dintre dereglări şi fluctuaţii din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară”, potrivit Comitetului Nobel.
Fizica este al doilea premiu Nobel acordat în această săptămână, după ce luni, geneticianul suedez Svante Paabo a primit premiul pentru Fiziologie și Medicină.
Prestigioasele premii pentru realizări în domeniul științei, literaturii și păcii au fost create prin testamentul lui Alfred Nobel, care a făcut avere din invenția dinamitei, și au fost decernate începând din 1901, cu câteva întreruperi, în principal în timpul celor două războaie mondiale.
Premiul pentru fizică a ocupat adesea un loc central printre premii, având în prim plan nume cunoscute ale științei, precum Albert Einstein, Max Planck, Pierre Curie și Marie Curie, și recompensând descoperiri care au schimbat modul în care vedem lumea.
Care sunt următoarele premii ce se vor acorda
Anunțat în zile consecutive ale săptămânii, la începutul lunii octombrie, premiul pentru fizică va fi urmat de premii pentru chimie, literatură, pace și economie, acestea din urmă adăugate în 1969 la lista inițială.
La fel ca în cazul premiului Nobel pentru economie şi a altor premii pentru ştiinţă, premiul Nobel pentru fizică duce lipsă de femei laureate. Puţine nume de femei s-au numărat și în acest an printre potenţialii câştigători. Doar patru femei au fost recompensate cu Nobelul pentru fizică de la înfiinţarea premiilor, în 1901, ultima fiind astrofiziciana americană Andrea Ghez, în urmă cu doi ani.
Într-un interviu acordat AFP după un sezon 2021 dominat de prezenţe masculine (12 bărbaţi şi o femeie), Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, a descris numărul mic de femei câştigătoare drept „trist”, însă a respins ideea cotelor.